Se încarcă pagina ...

Timisoara, schimbarea gărzii. Bine-ati venit în neo-Kakania!

Data publicarii: 29.05.2018 12:48:00

 

Articol apărut în numărul 15 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

În perioada 1804–1867 a funcÈ›ionat, în Imberiul Habsburgic, expresia „Kaiserlich-Königlich” (devenită ulterior „Kaiserlich und Königlich”) care, în româneÈ™te, s-a tradus prin „chezaro-crăiesc”. „Kaiserlich und Königlich” a circulat È™i cu abrevierea K.K. Primul K se referea la titlul de Împărat (Kaiser) ales al Sfântului Imperiu Roman, pe care-l purta monarhul de Habsburg, iar al doilea K se referea la diversele coroane regale ale monarhului (Coroana sfântului Venceslau, a lui Ștefan, a CroaÈ›iei, a Slavoniei, a DalmaÈ›iei etc.). Monarhia imperială È™i regală (k. u. k.) a fost numită popular È™i „Kakania“, iar viaÈ›a în cadrul monarhiei se numea „kakanică“.

 

Am făcut acest preambul pentru a lansa o temă de gândire în legătură cu inaugurarea, sâmbătă 12 mai, a ceremonialului schimbării gărzii în TimiÈ™oara, eveniment spectaculos È™i oarecum decorativ în contextul anului Centenar al Marii Uniri. Ideea organizarii unei astfel de ceremonii la TimiÈ™oara a apărut odată cu schimbarea la faÈ›ă a centrului istoric, iar iniÈ›iativa a aparÈ›inut lui Vasile Sopon, preÈ™edintele AsociaÈ›iei Eugeniu de Savoya. Dupa o pauză de două săptămâni, la TimiÈ™oara ceremonialul de schimbare de gardă se va È›ine doar o dată pe săptămână, în fiecare zi de sâmbătă, în PiaÈ›a LibertăÈ›ii.

 

Asemenea ceremonii sunt o mare atracÈ›ie pentru turiÈ™ti È™i ele se desfăÈ™oară în cam toate capitalele lumii. Cele mai spectaculoase sunt la Londra (Palatul Buckingam), Vatican, Atena, Valletta (capitala Maltei), Stockholm etc.,  dar È™i la Praga, Moscova, Budapesta È™i chiar ChiÈ™inău. Dar, în TOATE, elementul proeminent al spectacolului - ca È™i sensul profund al întregului ceremonial - este cel militar-identitar, cu trimitere la eroismul specific al poporului sau È›ării reprezentate.

 

 Anglia

 Malta

 Grecia

La TimiÈ™oara, perioada de maximă glorie militară a fost cea din timpul lui Iancu de Hunedoara, care a fost, printre altele, È™i comite de TimiÈ™oara. Se putea găsi, cred, un ceremonial românesc adecvat personalităÈ›ii acestuia. AutorităÈ›ile au preferat totuÈ™i uniformele habsburgice de pe vremea „Kakaniei”. Sunt frumoase, într-adevăr, dar nu reprezintă istoria noastră, ci istoria unui imperiu împotriva căruia am luptat.

 

Timișoara

Alba Iulia

AcelaÈ™i lucru s-a întâmplat la Alba-Iulia, unde ceremonialul schimbării gărzii este tot un produs „made in Kakania”. Nu se putea găsi È™i aici o soluÈ›ie românească? SoldaÈ›ii lui Mihai Viteazu (primul unificator al Èšărilor Române) n-aveau È™i ei uniforme? Și, în sfârÈ™it, toate acestea nu au È™i ele un subtext? Întreb, nu dau cu parul. Bine-aÈ›i venit în neo-Kakania! 

Afisari: 460
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: victor (Jun, Thu 07, 2018 / 15:14)
Ba bine că aÈ›i dat cu parul, cine È™i-ar dori să vadă sumanul È™i cioarecii din pănură È›esută la războiu de casă, cu acele cămeÈ™i peste È™olduri cu brâu încins la mijloc,cămăÈ™i din fir de cânepă înmuiat , pentru a se albii în leÈ™ie de cenuÈ™ă È™i bătută È›esătura cu maiul pe marginea pâraurilor de apă curgătoare sau în vâltori cu apă de munte. Cu siguranÈ›ă, mare parte din oÈ™tenii români purtau această îmbrăcăminte, distinctă faÈ›ă de mercenarii imperiilor.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter