Se încarcă pagina ...

Un altfel de globalism: Ortodoxia Crestină Universală

Data publicarii: 30.09.2018 23:41:00

 

Articol apărut în numărul 23 al revistei „CERTITUDINEA”.

 

Conform definiÈ›iei din DEX, „global” înseamnă ceva „care ia în considerare toate elementele unui ansamblu, care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de acelaÈ™i fel; total”. Deci este o concluzie logică, ceva cât se poate de onorabil, care încearcă să explice lucruri È™i fenomene organice, însumabile într-un concept. În acest sens, se poate vorbi È™i de „globalism” organic, natural, opus însă „globalizării”, care este impunerea prin forÈ›ă a unui globalism artificial, de laborator.

 

Această „globalizare” s-a implementat pentru prima dată în România, în perioada bolÈ™evică a comunismului, sub forma conceptului de „acord global”, detestat de toată lumea È™i denunÈ›at  ca atare în folclorul de rezistenÈ›ă din Oltenia: „Fii al dracu' de „global”/ Mi-ai făcut muierea cal!” (calul fiind, în context, animalul de povară înhămat la căruÈ›ă). Sintetic spus, globalismul ca fenomen organic, este echivalent al universalităÈ›ii, în timp ce globalizarea (fenomen artificial) este o formă de internaÈ›ionalizare colonială.

 

Într-un articol publicat pe site-ul Theglobalist.com, intitulat „Globalism versus globalizare”, politologul american Joseph Nye, membru al Academiei Americane de Arte È™i ȘtiinÈ›e È™i al Academiei Britanice, făcea distincÈ›ie între aceÈ™ti temeni în felul următoor: Globalismul, în esenÈ›a sa, încearcă să descrie È™i să explice o lume care se caracterizează prin reÈ›ele de conexiuni care se întind pe distanÈ›e multi-continentale. Încercă să înÈ›eleagă toate interconexiunile lumii moderne - È™i să evidenÈ›ieze È™i să explice modelele care stau la baza lor [...]. Globalismul este un fenomen cu rădăcini străvechi [...]. În schimb, globalizarea se referă la creÈ™terea sau scăderea nivelului de globalism. Se concentrează pe forÈ›ele, dinamismul sau viteza acestor schimbări. În acelaÈ™i timp, este important să reÈ›ineÈ›i că globalizarea nu implică universalitate”.

 

În acest moment, toate aceste distincÈ›ii au dispărut din sensul curent al globalismului È™i globalizării È™i ambii termeni înseamnă, practic, acelaÈ™i lucru: o formă de agresiune... „globală”, împotriva tuturor „naÈ›ionalismelor” È™i a derivatelor acestora. Această agresiune nu este doar o percepÈ›ie, ci chiar o realitate. Una dintre redutele pe care globalizarea le asediază permanent este biserica - instituÈ›ia credinÈ›ei. În Europa de vest se pare că reduta a fost cucerită. În Europa de est (inclusiv, sau în primul, rând în România) încă nu. RezistenÈ›a împotriva căsătoriilor gay, a genderismului È™i a revoluÈ›iei sexuale, lupta pentru păstrarea familiei tradiÈ›ionale sunt exemple conexe.

 

Există, fără îndoială, o lege a simetriei, o reacÈ›ie de acelaÈ™i grad È™i intensitate la orice agresiune, inclusiv la cea împotriva identităÈ›ii È™i valorilor identitare. La atacul împotriva bisericii (de fapt împotriva credinÈ›ei) încep să se contureze miÈ™cări... globale de rezistenÈ›ă (cu totul altceva decât miÈ™carea #Rezist, ba chiar la antipodul ei), apărute în sânul ortodoxiei. Una dintre acestea este, de pildă, Întâlnirea InternaÈ›ională a Tinerilor OrtodocÈ™i.

 

În perioada  6-9 septembrie 2018, la Sibiu, a avut loc cea de-a cincea ediÈ›ie a acestui eveniment cu caracter naÈ›ional È™i internaÈ›ional, ce a reunit un număr de peste 3.000 de tineri cu vârste cuprinsă între 16 È™i 35 de ani.

 

Au venit tineri ortodocÈ™i din toate regiunile României, dar È™i din numeroase alte È›ări: Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Serbia, Albania, Macedonia, Germania, FranÈ›a, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, ElveÈ›ia, Turcia, India, Tanzania, Egipt È™i altele. Evenimentul a fost tratat cu excesivă „discreÈ›ie” de presa mainstream din România È™i ar trebui să ne întrebăm de ce, dacă n-am cunoaÈ™te răspunsul. AÈ™a că nu ne mai întrebăm, însă facem precizarea că n-au fost acolo nici „ultraÈ™i”, nici jandarmi înarmaÈ›i, nici gaze lacrimogene, nici victime. A fost un eveniment frumos È™i afirmativ, cu slujbe religioase, program artistic, multe steaguri (ale tuturor È›ărilor participante), workshopuri È™i ateliere pe tema Marii Uniri. Deliciul primei seri au fost delegaÈ›ii Patriarhiei Alexandriei şi a întregii Africi, când unul dintre tineri a reinterpretat o piesă cunoscută în limba swahili, „Jambo Bwani”(„Salut, domnule!”). SWAHILI este o limbă vorbită de aproximativ 100 de milioane de oameni din cel puţin 12 ţări din centrul şi estul Africii. Este limba oficială a mai multor ţări, cum ar fi Kenya, Tanzania şi Uganda.

 

Întâlnirea a fost un apel la Marea Unire întru Hristos, în minunată rezonanÈ›ă cu Centenarul Marii Uniri a Românilor. Numărul mare al È›ărilor participante sugerează ideea unui început de realfabetizare religioasă a Europei, È™i chiar a lumii creÈ™tine, pornită din ortodoxie. Ba chiar de universalizare, ca să zicem aÈ™a, a ortodoxiei, în condiÈ›iile în care Biserica Catolică (katholikos =  universal) pierde din ce în ce mai mult teren în favoarea islamismului. Poate fi, ca să ne exprimăm în context, cea mai blândă formă de globalism: Globalismul CreÈ™tin Ortodox.

 

Afisari: 333
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: R (Oct, Mon 01, 2018 / 17:58)
Păi e logic! Gânditul, scrisul, cititul È™i progresul din care rezultatul este cultura este cel mai bun È™i nobil fenomen! Este partea integrantă a vieÈ›ii în toate colÈ›urile lumii de mii de ani iar ortodoxia este cel mai bun exemplu după parerea mea pentru că se bazează cel mai mult pe ideea de bază de la care se porneÈ™te totul: educaÈ›ie si Cultură! Pornind de la acest principiu deja câÈ™tigăm pentru că e ca È™i cum È™ti de unde ai pornit pe un drum È™i înspre ce te îndrepÈ›i, nu poÈ›i să mergi 'înainte' fără să È™ti de unde ai plecat, nu natural È™i nu chiar înainte dacă te gândeÈ™ti doar nostalgic. Deci proactiv este cel mai bine! Orice om are un bunic sau bunică în viaÈ›ă È™i în sine lui È™tie ceva, o direcÈ›ie lăuntrică, mai mult sau mai puÈ›in conÈ™tientă la adolescenÈ›i È™i tineri dar merge conform naturalului(cred că 90-99% din oameni). Să nu uităm că acest fenomen luptă de când e lumea cu relele vieÈ›i: lene,prostie È™i boală sunt câteva exemple! Avem nevoie deci de cultură, însă mai multă credinÈ›ă, nu doar religiozitate neproductivă(pupat moaÈ™te fără a È™ti È™i citi cine a fost È™i ce a făcut pentru ortodoxie, rugăciuni multe dar doar aceleaÈ™i È™i nu citirea bibliei cum se cuvine necesar) deci proactivitate la un nivel eficient, nu inocent ci pentru unii alÈ›ii pentru toÈ›i la nivel competent!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter