Se încarcă pagina ...

Voi repune în drepturi contul Eminescu, în valoare de 3.000.000 de euro

Data publicarii: 11.02.2020 14:54:00

 

Articol apărut în numărul 57 al revistei „CERTITUDINEA”

 

 

Nu sunt deloc uimit de mascarada politică la care asistăm. E consecința firească a unui mod fraudulos de a determina electoratul să aleagă întotdeauna – chiar întotdeauna! – între două nenorociri. Toată această mișcare de trupe politice pentru demiterea – la cerere! – a guvernului încearcă să mascheze incapacitatea de a guverna în mod real, așa cum, tot în mod real, nici cei dinaintea lor nu au fost capabili.

 

Dar, indiferent dacă noul guvern va fi validat sau nu, indiferent dacă vom avea sau nu anticipate, jocurile au fost deja făcute. Adică răul a fost deja făcut, prin cel puțin una din cele 25 de ordonanțe (privatizarea mascată a sistemului public de sănătate) și prin viitorul program de guvernare care, dacă va fi să fie, cuprinde și privatizarea sistemului feroviar de transporturi (CFR Marfă, CFR Infrastructură și CFR Călători).

 

Ce au făcut cei de dinaintea lor am văzut. Ce vor să facă actualii, ne-au anunțat ei. Și au demarat impetuos, eliminând, chiar din prima ședință de guvern, din denumirea Ministerului Culturii și Identității Naționale, exact „identitatea națională”. Așadar, România este fezandată să fie livrată la cheie, gratis.

 

Am putea să salvăm, totuși, măcar Bucureștiul. În numărul trecut am vorbit despre un proiect concret de transformare a gunoaielor în resurse, prin tehnologia EcoHornet. Mai sunt și alte soluții concrete, total ignorate sau evitate de primarii care s-au succedat până acum, soluții pe care le voi puncta în numerele viitoare.

 

Primăria Capitalei are însă și o mare datorie morală față de Mihai Eminescu. O datorie în valoare de 3.000.000 de euro, care trebuie restituiți. Nu din conturile Primăriei, ci doar prin implicarea Primăriei, de care depinde totul. Voi relata pe scurt povestea acestei sume care a fost prezentată și în CERTITUDINEA, într-un număr anterior, și care are ca bază documentară Dosarul Eminescu Nr. 715, aflat la Arhivele Naționale. Conform acestui dosar, în 1889, după moartea poetului, s-a constituit un comitet de inițiativă care a colectat, prin subscripție publică, o sumă de 7.392 lei pentru ridicarea monumentului de la Bellu. Din aceștia au fost folosiți doar 6.392 lei. „Pentru restul de 1.000 lei – se arată în Darea de seamă „asupra sumelor încasate şi cheltuite cu monumentul funerar Eminescu“(din 14/26 iunie 1892, aflată la dosar), „s-a cumpărat un titlu de rentă română perpetuă 5%, de aceeaşi valoare, care va fi depus la Onorab. Primărie a Capitalei, sub a cărei administrare se află cimitirul cu mormântul lui Eminescu. Venitul anual de 50 lei al acestui titlu de rentă va fi întrebuinţat prin îngrijirea Primăriei pentru menţinerea în bună stare a monumentului şi a plantaţiilor de pe mormântul poetului“.

 

Pe 17/29 decembrie 1892, Comitetul Eminescu înaintează primarului Capitalei o scrisoare oficială, prin care îi solicită acestuia să binevoiască „a primi acest titlu de rentă în depozitul Primăriei“. La data de 8 ianuarie 1893, Primăria îi adresează lui Titu Maiorescu următorul răspuns: „Domnule, / Am onore a ve comunica, că s’a primit la Cassa Comunală un titlu de rentă Română perpetuă 5% sub Nr. 112 cu cuponul de Octombrie 1892, ‘naintat Primăriei de Comitetul pentru ridicarea monumentului Poetului Mihail Eminescu pe lângă hârtia registrată la Nr. 57610/92“. Documentul era semnat de primar şi contrasemnat de „Şeful Comptabilităţei“.

 

Aceste documente se află la Arhivele Naționale în dosarul amintit și constituie dovada existenței titlului de „rentă română perpetuă 5%” preluat, conform numărului de înregistrare 57610/1892, de Primăria „comunei Bucuresci”. După câțiva ani însă, Primăria a uitat de existența contului iar urma lui s-a pierdut. Dar, conform principiilor elementare de drept, acesta nu a încetat să-și producă efectele, adică să se capitalizeze, el făcând parte din categoria titlurilor de valoare cu termen de scadență sine die. Ceea ce înseamnă că, având ca reper prețul aurului (cel din 1892, comparativ cu cel de astăzi) și aplicând formula de calcul a capitalizării prin dobânda de 5%, suma inițială a ajuns astăzi la impresionanta valoare de peste 3.000.000 de euro.

 

În 2007 ziaristul Miron Manega a redescoperit existența contului și a publicat toată povestea în „Săptămâna Financiară”, pe care a continuat-o în CERTITUDINEA. În februarie 2013, Realitatea TV, pornind de la datele furnizate de ziarist, a realizat și ea un reportaj cu acest subiect (difuzat în emisiunea „Reporterii Realității”.

 

Niciuna din instituțiile statului, responsabile direct sau indirect de existența acestui cont (Primăria Capitalei, Banca Națională, Ministerul de Finanțe), nu a catadixit să facă vreun demers pe baza datelor furnizate și făcute publice, deși au fost sesizate și li s-a cerut insistent să rezolve această chestiune de morală și de onoare istorică față de numele marelui nostru poet și ziarist. Și chiar mai mult de atât, deoarece Eminescu n-ar mai trebui să stea „cu mâna întinsă” la sponsori de ziua lui - sau de ziua morții lui - pentru a fi celebrat cum se cuvine. Există un cont dedicat acestor momente, cont care continuă să se capitalizeze.

 

Am prezentat datele de bază ale acestui dosar pentru a arăta că prima persoană responsabilă de redarea acestui cont propriei lui funcționări este Primarul General al Capitalei, funcție la care m-am decis să candidez. Iar dacă voi câștiga, identificarea și reactivarea acestui cont va una dintre marile mele priorități ca primar.

 

Afisari: 1849
Autor: Cătălin Berenghi
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter