Se încarcă pagina ...

SALONUL REFUZAŢILOR. După Florian Colceag, Ioan Roşca

Data publicarii: 30.08.2010 00:03:00

Personalităţi care ar putea schimba rapid destinul României există. Mai multe chiar decât strictul necesar. Unii în ţară, alţii în diaspora. Unii au fost în străinătate, au făcut performanţă şi s-au întors, punându-şi la dispoziţia naţiunii profesionalismul şi excelenţa, confirmate printre străini. Aici au avut de luptat, pe de o parte, cu ticăloşia structurilor puterii, iar pe de altă parte cu nesimţirea victimelor. Oamenii preferă să se lamenteze sau să moară, decât să-i identifice şi să-i susţină. Unul dintre aceştia este profesorul Florian Colceag, autorul proiectului MODELUL DE ŢARĂ, despre care am tot scris. Internetul este acum plin de numele său şi de proiectele concepute de el. Licenţiat în matematici fractale, doctor în economie, specialist internaţional în guvernanţă sustenabilă, Florian Colceag este ignorat (a se citi refuzat) de structurile puterii, dar şi de TOATE partidele politice, deşi competenţele sale sunt unanim cunoscute.

 

O lucrare cu un titlu revoluţionar: “Estetică şi Dragoste în Predarea Electronicii”

Din aceeaşi tipologie, a „refuzaţilor”, face parte şi mai tânărul Ioan Roşca, personalitate debordantă, atât prin polivalenţele sale, cât, mai ales, prin nivelul de performanţă la care s-a manifestat. Ioan Roşca este, în acelaşi timp, un justiţiar intransigent, cu o atitudine morală de neclintit. S-a născut în 1958 în comuna Vama, judeţul Suceava. La absolvirea Liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ (în 1977) era pasionat de literatură, filosofie (existenţialistă) şi matematică (premii la olimpiada naţională). A absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi în 1983, dar a continuat să se intereseze de filosofie, matematică (alte premii, la olimpiade naţionale şi internaţionale) şi, în plus, de pedagogia didactică şi popularizarea ştiinţei. A scris, în acest sens, o lucrare cu un titlu revoluţionar: “Estetică şi Dragoste în Predarea Electronicii”. Fiind atras şi de teoria sistemelor, a decis ca lucrarea de stat să abordeze acest domeniu. Titlul lucrării a fost “Analiza Sistemelor Neliniare”. Din 1983, a fost angajat inginer la Întreprinderea Electronica Bucureşti – secţia Service – Piatra Neamţ, unde s-a ocupat de cercetarea şi explicarea funcţionării şi depanării aparatelor analogice (televizoare, etc). A pus la punct şi a coordonat Centrul din Piatra Neamţ de pregătire a depanatorilor din Electronică, scriind cursuri, caiete service, sisteme de testare. Din 1986 s-a orientat către calculatoare, punând la punct caiete de depanare şi programând soft de bază şi de aplicaţie (de exemplu sistemul de boot pentru calculatorul personal CIP-Electronica, lecţii de matematică, etc.).

Lupta pentru combaterea „tranziţiei criminale”

„Am încercat să-mi public lucrările de popularizare a fiziologiei sistemelor tehnice – mărturiseşte Ioan Roşca - dar nu am găsit interes la edituri. În paralel, am făcut intens preparaţii, explorând modul în care puteam stimula înţelegerea matematicii prin probleme făcute în <pas de deux>. Mi-am sintetizat observaţiile despre explicarea gândirii matematice şi carenţele învăţămîntului românesc în lucrarea a doua de stat (1990) cu care am încheiat Facultatea de Matematică – urmată la fără frecvenţă, la Bucureşti între 1984 şi 1989. Pasiunea mea pentru studiul şi practica explicaţiei s-a adâncit, făcându-mă să lansez (în ianuarie 1988) un manifest <neoiluminist> (prin domnul Mihai Pelin – despre care nu ştiam pe atunci mare lucru), care urma să scoată materialul afară (la Milano) pentru publicare… Acest text a stat la baza platformelor de partid pe care le-am conceput şi propus în ianuarie 1990 şi care îmi ghidează şi azi cercetarea ştiinţifică”. (ex. Renaşterea Spirituală n.n.)
Denunţând trădarea Revoluţiei, Ioan Roşca a părăsit România în 1992, emigrând în Canada, de unde a încercat să continue lupta pentru combaterea „tranziţiei criminale”. Neavând succes, a trebuit să se resemneze la a posta mesaje incendiare pe Internet şi la a-şi continua cariera ştiinţifică (compromisă de o pauză atît de îndelungată), în condiţiile ingrate ale emigrării.

"Cine mai poate opri distrugerea învăţământului românesc?"

După un studiu dedicat modelării fenomenului explicaţiei – finalizat în teza de doctorat în educaţie (Montreal, 1999) - a condus, în cadrul Institutului LICEF de pe lîngă Teleuniversitatea din Montreal, o serie de proiecte de cercetare a unor sisteme de informare şi instruire. În proiectul LORNET, de exemplu, a construit arhitectura conceptuală pentru sistemul TELOS – o infrastructură pentru interconectarea tehnică şi semantică pan-canadiană a repertoriilor de resurse şi servicii educaţionale.
„Orice încercare de a face lucruri similare în România s-a lovit de realitatea mafiotă neo-colonială – spune cu amărăciune Ioan Roşca. Cine mai poate opri distrugerea învăţământului românesc pentru a se face loc <instrumentelor evoluate> fabricate aiurea – o ocazie ideală pentru ghişefturi contractuale în numele <tehnologizării educaţiei>? Cine să sprijine iniţiative ca aceea a înzestrării comunităţilor mici cu centre de exploatare a internetului pentru optimizarea trocului dintre micii consumatori şi micii producători?”

Ioan Roşca a revenit în ţară, pentru a şasea oară în 20 de ani. Întrebarea sa este legitimă, dar are răspuns: cei asemenea lui. Din fericire, mai sunt, nu e singurul şi, mai ales, nu e singur... Dacă stau să mă gândesc, sunt chiar mulţi, doar că nu se ştiu între ei. Dan Puric (care şi el face parte din „club”), spunea că între toţi oamenii care gândesc şi simt în aceeaşi direcţie, trebuie create punţi. CERTITUDINEA este o asemenea punte...
Asupra lui Ioan Roşca şi a altora asemenea lui, vom mai reveni.
 

Bibliografie: ALTERMEDIA

 

Afisari: 4813
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Andi (Sep, Thu 23, 2010 / 17:11)
Si eu locuiesc in Canada si desi am mari obiectzii impotriva sistemului de conducere din RO, nu recunosc in cuvintele lui Ioan Rosca educatzia canadiana. Un lucru minunat pe care l-am invatat aici este ca mesajele "inflamatorii" nu rezolva ABSOLUT NIMIC. Imaginatzi-va ca miine se duce la Ministerul Invatzamintului in RO si cere finantzare pt un proiect de la un "mafiot" care a citit aceasta prezentare sau care poate face un google si da peste ea. Cum credeti ca si-a sporit sansele?! FORMA ADUCE FONDUL - daca te comportzi ca si cum oamenii sint buni si itzi vor binele, uneori, chiar si in tzari precum RO unde nu multe sint normale, oamenii incearca sa-tzi implineasca aspiratziile. Am incercat sa-mi mentzin cumpatul pe forumuri unde am fost terfelit de oameni care nu ma stiau si raspunzindu-le frumos la vorbele lor fara cumpat, treptat i-am "imblinzit". Poate ca si Ioan Rosca, in ciuda frustrarilor sale (in care il intzeleg), isi va aminti ca se prind mai multe mushte cu miere decit cu otzet.
Toate cele bune,
Andi
Nume: Miron Manega (Sep, Thu 23, 2010 / 17:27)
Da cand n-ati fost in Romania?
Nume: Miron Manega (Sep, Thu 23, 2010 / 17:34)
Revin in primul rand pentru erata: "De", evident... In al doilea rand, vreau sa adaug ca exista o lege a simetriei care genereaza, la un tip de agresiune, un tip de reactie similar. Aici e vorba de un camp de lupta, educatia este improprie, mai ales impotriva unui adversar care lupta fara reguli. Atitudinea lui Ioan Rosca este eroica (o spun cu toata responsabilitatea)in niciun caz lipsita de "educatia canadiana". Nu poti lupta cu floreta impotriva unui monstru cu armura de sorici. Cuvintele mele sunt blande prin comparatia cu ceea ce se intampla acum in Romania.
Nume: Bertea Ion (Feb, Tue 22, 2011 / 19:52)
Politica in Romania la ora actuala este promovarea mediocritatii, nonvalorii, secerarea varfurilor.
Cei care au mai ramas cu un dram de suflet trebuie sa creeze si sa foloseasca aceste punti, dar mai ales dupa ce s-au creat aceste punti ele trebuie sa rodeasca, iar aceste roade trebuie imprastiate peste tot.
Avem puterea sa invingem acest nor negru care se arunca peste noi.
Va felicit pentru "Certitutdinea" dumneavoastra.
Nume: qKxgMTTioYSOFf (Jan, Wed 02, 2013 / 06:22)
Raspuns pentru Daniel: draugl meu Daniel, spre deosebire de tine, eu m-am nascut cu mult inainte de revolutie, in exact acel oras (la vremea cand erau facute acele poze aveam vreo 10 ani si ma plimbam mandru prin peisaj).Spui ca ai sentimentul ca vezi Franta sau Germania? Si gandeste-te ca era o tara comunista care se numea Republica Populara Romana!!Pe vremea aceea populatia intregii planete era mai putin de jumatate din numarul celei de astazi, scoala era scoala adevarata unde se facea carte si se venea in uniforme .unde iti era teama sa contrazici un profesor (dara mi-te sa-l mai iei la bataie) unde pur si simplu inghetai la gandul ca ai putea sa aprinzi o tigara, iar azi isi fac venele ferfenita pe coridor isi baga cercei in nas, in buze, in pleoape vin imbracti ca la circ si in masini de zeci de mii de Euro, cumparate de parinti mitocani, nesabuiti dar cu bani gramada .Intrega omenire s-a degradat inspaimantator si goneste intr-o directie a totalei autodistrugeri.Pe vremea aceea, taranii erau tarani, cu bun simt si frica de Dumnezeu, nu niste mutanti monstruosi care nu vor mai fi niciodata nici tarani, dar nici oraseni, si de care nu mai avem astazi loc in Bucuresti.Toate astea le datoram PROGRESULUI ? Daniel, imi pare sincer rau pentru tine .esti condamnat sa vezi toata piesa, pana la sfarsit noi, cei care traiam in pozele astea, avem sansa sa iesim din sala inainte de caderea cortinei. Si stii ce ? Nu-mi pare rau deloc, ba chiar ma bucur Daca dincolo ar fi posibil, atunci L-as ruga pe Dumnezeu sa ma mai lase sa traiesc inca o data in Bucurestiul dintre anii 1960-1980!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter