Cezar Ivănescu, unul dintre marii poeÈ›i ai României, personalitate complexă a culturii, a îcetat din viaţă în condiÈ›ii neelucidate încă, pe 24 aprtilie 2008, în urma unei acÈ›iuni de linÈ™aj mediatic. Atunci era în Săptămâna Patimilor. Acum, când îl comemorăm, suntem, iată, în Ziua Învierii...

Pe 29 ianuarie 2008, presa scrisă din România a publicat informaÈ›ii referitoare la poetul Cezar Ivănescu precum că acesta ar fi colaborat cu Securitatea.

Zvonul infamant conform căruia Cezar Ivănescu ar fi primit decizie de colaborare cu Securitatea s-a dovedit a fi fals, în realitate, scriitorul neprimind niciodată nimic, fapt uÈ™or verificabil, atât prin accesarea site-ului CNSAS, cât È™i prin consultarea arhivei Monitorului Oficial al României.

”Cezar Ivănescu a deschis, atât cât a putut, uÈ™ile către toÈ›i cei ce arătau talent, dedicaÈ›ie È™i pasiune, indiferent de stil, voce lirică È™i timbru de intonaÈ›ie estetică. Prin ”Numele Poetului” care a făcut să existe sute È™i poate mii de scriitori, mai importanÈ›i ori mai mărunÈ›i de pe la noi, opera lui de mentor È™i de îndrumător È™i-a găsit expresia cea mai potrivită. Era, de fapt, expresia unui om liber”. (”Cezar Ivănescu - un biruitor” de Artur Silvestri, fragment).

Sursa: Reteaua Literara