Se încarcă pagina ...

CFR-ul vândut la kilogram. Alianta Natională Sindicală Feroviară protestează

Data publicarii: 27.11.2013 20:10:00

 

Mâine, 28 noiembrie 2013, are loc demonstrația ceferiștilor în fața Ministerului Transporturilor. Cauzele acestui miting sunt majore și profunde și au dus, în cele din urmă, la transformarea sistemului feroviar într-un morman de fier vechi, vândut la kilogram de misiți dubioși de genul lui Gruia Stoica. Este de mirare că structura profesională cu cel mai ridicat prestigiu istoric (lucrătorii din CFR) a avut, în ultimii 10 ani, cea mai anemică prestație sindicală în spațiul public. În orice caz, mult, foarte mult sub nivelul cerut de amploarea dezastrului din sistemul feroviar.

 

Explicația este, bineînțeles, „coabitarea” majorității liderilor sindicali cu„vânzătorii de CFR”, alias directorii care s-au succedat de-a lungul și de-a latul mandatelor politice. Nu toți liderii au pus„botul” la coabitare, dar au fost „sufocați” de ceilalți. Printre cei rămași în picioare se numără Rodrigo Gabriel Maxim, președintele FSTFR (Federația Sindicală a Transportatorilor Feroviari din România). El este unul dintre liderii care conduc astăzi, începând de la ora 11,00, mitingul sindicaliștilor din Alianța Națională Sindicală Feroviară din România (ANSFR).

 

Revendicările lor au fost déjà publicate pe CERTITUDINEA, de aceea nu le mai reiau. Voi republica, în schimb, o compilație după ultimele materiale publicistice apărute pe site-ul ”România Liberă”. Măcar de dragul unei binefăcătoare indignări civice. (Miron Manega)

 

 

CFR Marfă casează anual mii de vagoane, care sunt vândute apoi mai scump, sub formă de componente utilizabile, de către operatori privaţi în ţară sau în străinătate.

Datorii de peste 400 de milioane euro acumulase CFR Marfă până la privatizarea eşuată din acest an. Deşi este cel mai mare operator de transport de bunuri din ţară, cu un număr impresionant de vagoane aflate încă în proprietatea sa, compania nu reuşeşte să devină profitabilă. Ştergerea restanţelor, realizată la o lună de la demararea procedurilor de privatizare, a dat CFR Marfă o gură de oxigen, deşi măsura viza mai degrabă favorizarea unui potenţial cumpărător decât relansarea operatorului de stat. Dar, în ciuda acestei “curăţenii”, adevăratele probleme care au dus CFR Marfă aproape de faliment rămân încă valabile. 

Cum a devenit CFR Marfă o companie falimentară, deşi dispunea de toate condiţiile pentru a face profit? Una dintre căile elementare prin care s-a redus capacitatea de operare a societăţii a fost vânzarea la fier vechi a mii de vagoane. Firmele private care au cumpărat materialul rulant, casat în acte, l-au recondiţionat şi l-au vândut mai departe sub formă de piese second-hand, numai bune de utilizat pe pieţe precum Iran sau Alger.

Acest tip de afaceri se derulează de ani buni pe seama CFR Marfă, deşi unele tranzacţii au fost interceptate de organele legii (citește mai mult AICI). Din păcate nu toate și nici măcar majoritatea. Jaful continuă în cele mai diabolice forme. Unul dintre ele a fost semnalat recent de România Liberă
 

Vagoane de marfă de 10 milioane de euro ruginesc la Videle

CFR Marfă a cumpărat platforme pentru transportul camioanelor pe calea ferată, după care a desfiinţat serviciul specializat pentru acest tip de transport.

O companie de stat care avea toate atuurile să devină tot mai profitabilă a ajuns, după 15 ani de la înfiinţarea sa, aproape de faliment. Datoriile de 400 de milioane de euro, pe care le-a acumulat, au fost şterse abia după ce au început procedurile de privatizare. Dar cum transferul de proprietate a eşuat, CFR Marfă continuă declinul său financiar. 

Liderii sindicatelor din ramura transporturilor feroviare ne-au explicat că, în multe situaţii, compania a fost sabotată prin decizii absurde, unele chiar rău intenţionate. România liberă a relatat, în ediţia sa de ieri, despre faptul că CFR Marfă vinde, la fier vechi, mii de vagoane, la preţul de 0,9 lei kilogramul. Firmele private care le cumpără, în loc să le recicleze, cum sunt obligate, recondiţionează componentele importante, precum osiile, şi le revând la preţuri mai ridicate, de piese second-hand, în ţară şi în străinătate. 

Iar această afacere făcută pe seama patrimoniului de stat rămâne profitabilă, mai ales că CFR Marfă încă mai deţine încă 37.260 de vagoane. Chiar un şef din Depoul Roşiori de Vede a recunoscut pentru Rl că mai sunt “kilometri de vagoane de tăiat”.

 

RO-LA, RO-PA

Maxim Rodrigo, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari, ne-a prezentat un alt caz prin care a fost păgubită CFR Marfă: achiziţionarea vagoanelor de tip RO-LA. Acesta este un sistem de transport, practicat în multe ţări din Europa, care presupune că un tir de marfă care intră în ţară pe la Giurgiu, de exemplu, este urcat pe tren şi transportat pe calea ferată până la Arad.

 

Sistemul prezintă mai multe avantaje. Taxele feroviare sunt mai mici decât roviniegta plătită de operatorii rutiere. Avantajul pentru stat constă în faptul că şosele nu ar mai fi distruse de traficul greu. “Unele dintre vagoanele pe care le-a cumpărat CFR Marfă sunt şi acum la Depoul Videle, pentru că nu le-au omologat. Le cumpăraseră pentru RO-LA, dar la scurt timp după achiziţionare au desfiinţat RO-LA”, a precizat Maxim Rodrigo.

Fiecare dintre aceste vagoane, care acum putrezesc pe şine, au costat circa 100.000 de euro, investiţia totală ridicându-se la aproape 10 milioane de euro.

 

Chirie mică, profit mare

Dar nu doar investiţiile proaste au sabotat CFR Marfă. “Mai există o şmecherie pe care o fac operatorii privaţii ai căilor ferate. Aceştia creează un holding şi concesionează de la stat o cale ferată pentru patru ani, pe un preţ mic. Concesiunea se face, în acte, pentru transport feroviar. Dar operatorul efectuează transport de călători cu o firmă, pentru care plăteşte taxe. Dar face şi transport de marfă, cu o altă firmă a sa, dar pentru care invocă aceeşi concesiune încheiată pe holding. Astfel, nu mai plăteşte taxe în plus către stat”, a precizat şi Cristian Ionişor, liderul Sindicatului Calea Liberă Craiova. De obicei, operatorii privaţii pot oferi astfel preţuri mai mici de transport pentru fabricile din zonă. „Cum ar putea să vină CFR Marfă cu un preţ rezonabil să concureze la un preţ rezonabil cu privaţii în condiţiile astea ?”, se întreabă Cristian Ionişor.

 

P.S. CFR Marfă nu a avut nici un punct de vedere privind informațiile de mai sus, publicate de „România Liberă”.

Afisari: 2183
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: LILI (Nov, Fri 29, 2013 / 12:15)
"De la instalarea în urmă cu cateva luni ca ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu a fost bombardată cu o mulţime de sesizări la adresa directorului general al CFR Călători, Valentin Dorobanţu,care are un salariu lunar de peste 9000 de euro.
Sesizările au venit atât din rândul ceferiştilor, dar şi de la mai multe instituţii publice, cum ar fi Consiliul Concurenţei, Camera Deputaţilor ori Senatul României.
Reclamaţiile au vizat în special managementul catastrofal practicat de Valentin Dorobanţu. Acesta este acuzat că vrea să falimenteze compania CFR Călători și că face jocurile operatorilor privaţi de transport persoane.
Până acum, însă, Ramona Mănescu nu a dispus nicio măsură concretă pentru stoparea jafului regizat de Dorobanţu"
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter