Se încarcă pagina ...

"Eu nu pot vorbi decât despre ce NU s-a întâmplat în România!"

Data publicarii: 14.11.2010 01:53:00

Luni, 15 Noiembrie, se împlinesc 23 de ani de la Revoltă braşovenilor din 1987. În 1990, adică în urmă cu 20 ani, se împlineau trei. De la acelaşi eveniment. România trecuse prin (pseudo)revoluţia din decembrie, prin alegerile din mai şi, mai ales, prin apocalipsa zilelor de 13-15 iunie. Cu ocazia acelei aniversări, Paul Goma scria, de la Paris, un text mohorât şi indignat, în care pâlpâia totuşi speranţa. Îl reproducem ca şi când ar fi fost scris azi. Cu mai multă îndreptăţire, desigur, dar şi cu o nejustificată speranţa. Ultima frază ar putea lipsi. Sau, cine ştie?... (M.M.)

 

La balconul din Piaţa Sfatului, Braşov, în 9 septembrie 1990. De la stânga la dreapta: Vasile Gogea, Constantin Ticu Dumitrescu, Mircea Sevaciuc (liderul Mişcării "15 noiembrie 1987"), Vasile Anghel, Doru Mihiţ, Mirela Roznoveanu, Smaranda Enache.


Mesajul lui Paul Goma la aniversarea de la 15 noiembrie 1990

Să vorbească alţii despre eroismul răscoalei braşovene. Eu nu pot vorbi decât despre tragismul nerăscoalei nebraşovenilor. Nu pot depune mărturie decât despre singurătatea în care s-au aprins, au pâlpâit, apoi au agonizat şi s-au stins - în indiferenţă, când nu a fost de-a dreptul ostilitate, a întregii comunităţi - toate răzvrătirile individuale sau de grup din spaţiul doar geografic, doar lingvistic, numit România. Să vorbească alţii despre ce s-a întâmplat atunci la Braşov. Eu nu pot vorbi decât despre ce NU s-a întâmplat în România lingvistico-geografică. Iar dacă la 20 mai, când avea în mâini propria-i soartă, "cetăţeanul" acestui spaţiu geografic nu a ştiut la ce slujeşte un buletin de vot, aceasta dovedeşte că "votantul" era un necunvâtător, un necugetător, şi că, la urma urmei, îşi merită soarta. Iar dacă la 13-14-15 iunie minerii lui Iliescu au crăpat cu topoarele capetele care gîndeau, au sfărâmat cu bâtele gurile care ştiau să vorbească, de ce să ne mirăm? Putem fi indignaţi, putem fi îndureraţi, putem fi ruşinaţi. Dar miraţi? Doar noi, locuitorii acestui spaţiu geografic - îi mai spunem spaţiu carpato-danubian, îi mai spunem mioritic, am pregătit cu grijă, am zidit, cărămidă cu cărămidă, soclul statuii lui Ceaşescu. Doar noi, locuitorii acestor plaiuri, am plecat capul să nu ni-l taie sabia; ne-am zis pietre, peste care apa trece şi am tăcut; şi nu i-am auzit, nu i-am văzut( ca sa nu ştie securitatea că i-am auzit-văzut) nici pe minerii din Valea Jiului din 1977, nici pe sindicaliştii din 1979, nici pe braşovenii din 1987. Ce sărbătorim noi azi? Marea victorie de la Braşov? Marea Victorie de la Braşov are să vină abia după ce ne uităm în oglindă, vom răspunde fiecare la întrebarea: Ce am făcut eu pentru mine, pentru copiii mei, pentru naţia mea în timpul răscoalei de la Braşov? Dar în timpul constituirii sindicatelor libere? Dar în timpul grevei minerilor din Valea Jiului? Celor care vor spune "Acum nu-i momentul de autocritică, acum e momentul să ne apucăm de treabă", le voi răspunde. Nu te poţi apuca de o treabă, ca aceea a facerii sau re-facerii unei ţării fără să te speli pe mâini, şi pe obraz, şi pe picioare, fără să-ţi speli gura murdărită de tăcerea vinovată, de calomnie, de turnătorie. Oricum, nu se va putea clădi nimic bun, nimic adevărat cu foşti-actuali-viitori securişti. După cum nu se amestecă focul cu apă, aşa nu se pot amesteca oamenii cu securiştii. Cine a fost securist o zi a devenit, este ne-om. Să nu i se taie capul, să nu fie bătut în cap, (numai în cap aşa cum ne-a bătut el pe noi, noi ne-securiştii) dar să nu ni să ceară să conlucrăm. Nu-i destul că ne-a lucrat vreme de 40 de ani? Din nefericire, comunitatea carpato-dunareana a fost incapabilă de o revoluţie anticomunistă ca a ungurilor din 1956; de un nucleu alfabetizator precum "Solidaritatea" poloneză. Nici măcar de o mişcare ecologică bulgăreasca. De accea, nu avem doar de recuperat, ci de luat de la început.
Totul. Începînd cu începutul. Să sperăm că acest început va fi la 15 noiembrie 1990.

PAUL GOMA
Noiembrie 1990, Paris.
 

Afisari: 1912
Autor: Paul Goma
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter