Se încarcă pagina ...

JUSTIN CAPRĂ ŞI CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI ÎN DIALOG DESPRE SUFLET, CREIER ŞI DUMNEZEU

Data publicarii: 14.12.2009 14:08:00

Despre valoarea de patrimoniu a inginerului inventator Justin Capră este de prisos să mai amintim. Despre cea a academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici – de asemenea. Din păcate, valoarea lor nu este pusă în funcţiune de nicio instituţie a statului de drept numit România. Sunt simple decoraţii la reverul unei naţiuni care, în stadiul în care există şi se comportă, nu le merită. Şi nici nu face nimic să le merite. Mintea lor poate oferi oricând soluţii de redresare a unei economii care în fapt, nu mai există. Dar pe cine interesează?

 

În urmă cu un an avea loc, în foaierul Teatrului de Operetă „Ion Dacian“, conferinţa „500 de ani de evoluţie în Europa, de la elicopterul lui Da Vinci… la acceleratorul de particule“. A fost, de fapt, o dezbatere cu accente polemice între acad. prof. dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici şi inginerul Justin Capră, prodigiosul inventator român. Dezbaterea a fost fastuoasă prin bogăţia de informaţii, spectaculoasă prin dialogurile polemice, interactivă şi imprevizibilă prin „deturnările“ tematice ale intervenienţilor.

 


 

Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Creierul omului modern este identic cu al omului paleolitic“

 

După ce academicianul Stolnici a făcut apologia studiului intens şi laborios, Justin Capră a aruncat mănuşa: „Mi se pare o mare naivitate să crezi că poţi atinge adevărul absolut prin studiu academic, întrucât nu există adevăr absolut care să poată fi descoperit prin studiu. Eu situez spiritualul deasupra academicului, pentru că oamenii simpli posedă nişte facultăţi primare care se pierd odată cu şcolarizarea. De aceea Mark Twain obişnuia să spună: n-am să las şcoala să-mi strice educaţia“.

 

Dezbaterea a atins, cum era de aşteptat, domeniul de specialitate al academicianului Stolnici (creierul şi gândirea), care a făcut o mărturisire tulburătoare: „Trebuie să recunoaştem un lucru: structura creierului omului modern este absolut identică cu cea a omului paleolitic. Secretul funcţionării nu constă însă nici în numărul de neuroni, nici în volum. Anatole France avea un creier de 800 de grame, iar Gambetta de 850 de grame, deşi normal ar fi peste un kilogram… Problema este cum ştiu neuronii să se ducă la locul lor şi să-şi facă legăturile cum trebuie. Stim substanţele respective, dar nu ştim cine gândeşte acest proces de construcţie de care depinde totul. Este una dintre marile minuni ale biologiei la care nimeni nu ştie să dea o explicaţie“.
 

Justin Capră: „Cosmosul e o păcăleală holografică“

 

După ce a mai accentuat o dată că omul preistoric care a făcut picturile în peşterile din sudul Franţei avea aceleaşi aptitudini cu omul modern, Constantin Bălăceanu-Stolnici a afirmat: „Nu trebuie să uităm însă că activitatea creatoare umană nu este doar expresia posibilităţilor cerebrale ale inventatorului, ea depinde şi de context. Imaginaţi-vă ce ar fi făcut Leonardo da Vinci dacă ar fi cunoscut şi alte forme de energie… Ce energie ştiau ei atunci? Energia musculară, în primul rând – a omului şi a animalelor - , a apei care cădea şi gravitaţia. Şi singurul lucru pe care-l concepeau ei erau aranjamentele mecanice. A trebuit să treacă 200 de ani până să apară electricitatea, apoi motorul cu explozie şi tot aşa până s-au pus bazele energeticii moderne şi ale revoluţiei industriale“.

 

La care Justin Capră a simţit nevoia să adauge: „Leonardo da Vinci, ca inventator al primelor aparate de zbor, a stabilit un raport matematic între suprafaţa portantă şi masă, fără de care zborul nu este posibil. Raportul era fără îndoială judicios, lucru confirmat în timp, dar, interesant, natura e de altă părere. Pentru că, spre exemplu, musca nu respectă acest raport şi totuşi zboară“.

 

De la creier si gândire, discuţia a virat cu usurinţă spre materie si energie. „Tot ceea ce vedem este, de fapt, ceea ce nu există – a spus Justin Capră. O să vi se pară curios ce spun eu acum, dar, dacă intrăm în structura materiei, nu vom găsi decât energie, adică protoni, electroni, neutroni. Masa atomică este o interacţiune gravitaţională, un atribut al energismului materiei. De aceea scrie în Biblie că Dumnezeu a făcut lumea din nimic. De fapt, tot ceea ce se vede şi se simte, tactilul, culoarea si sunetul sunt niste funcţii frecvenţiale. Până si Cosmosul este o păcăleală holografică – o spun nu eu, ci Niels Bohr, care a fost discipol al lui Einstein“.


Constantin Bălăceanu Stolnici: „Sufletul este permanent, el supravieţuieste corpului“

 

Pe la mijlocul conferinţei, subsemnatul i-a reamintit distinsului academician că, în 1981, a publicat, în România comunistă, o carte cu un titlu subversiv, „Anatomiştii în căutarea sufletului“, şi l-a întrebat pe autor ce este, de fapt, sufletul în perspectivă ştiinţifică. „Aici aţi pus întrebarea fundamentală pentru întreaga omenire – a răspuns academicianul. În faţa unui om care a murit, ştiinţa e neputincioasă. Există o diferenţă imensă între un trup viu şi un cadavru, diferenţă care nu se poate nici explica, nici determina. Noi nu putem defini sufletul în termenii limbajului ştiinţific. El intră într-un alt domeniu al existenţei, în care ştiinţa nu are acces. De aceea, adevăratul om de ştiinţă nu neagă sufletul. Putem vorbi despre conştiinţă ca termen care se referă indirect la suflet, dar numai fenomenologic. Niciun tratat de psihologie din lume, niciun om de ştiinţă nu poate să explice cum apare conştiinţa, acest fenomen extraordinar, în mişcarea materiei, a moleculelor din celulele nervoase. Există un şanţ epistemologic peste care ştiinţa nu poate trece. Aşadar, eu nu pot defini sufletul decât în termeni de revelaţie, nu în termeni de cercetare ştiinţifică. Ceea ce ar trebui neapărat precizat e că ştiinţa şi religia se află într-un raport de complementaritate, nu de antagonism, cum spun ateii şi scepticii. Corpul este receptacolul sufletului, prin care sufletul se integrează în lumea materială. Iar sufletul este permanent, el supravieţuieşte corpului“. Iar ca un corolar la aceste cuvinte, Justin Capră a adăugat: „Noi existăm datorită imperfecţiunii, pentru că numai imperfecţiunea duce la asimetrii şi diferenţe de potenţial. Egalitatea este o prostie a revoluţiei franceze. Nu egalitatea, ci inegalitatea generează propulsii“.

Constantin Bălăceanu Stolnici: „Mihaela Rădulescu e mult mai notorie decât noi“

 

Spre final, mi-am permis să mai “deturnez” o dată sensul iniţial al conferinţei, cu următoarea temă: punctul de convergenţă între nevoia de specialişti a lumii moderne şi cuvintele lui G.B. Shaw, care spunea că nimeni nu poate fi specialist pur fără a fi idiot în sensul strict al cuvântului. „Am să răspund cu altă formulare celebră – a spus Constantin Bălăceanu-Stolnici: un specialist este acela care ştie din ce în ce mai mult despre un domeniu din ce în ce mai mic, iar la limită va şti totul despre nimic. Eu sunt împotriva acestei hiperspecializări fără orizont, de tip american. Dar este părerea mea şi este o părere europeană. Problema asta a orizontului se poate rezolva prin sistemul de învăţământ, care poate arăta, dincolo de specializare, realităţile lumii, prin ceea ce numim CULTURA. Dar cultură în sensul de spiritualitate, ea incluzând istorie, tradiţie, religie şi tot ce înseamnă umanism“.

 

Şi tot academicianul Stolnici a mai lămurit o problemă delicată: aceea a raportului dintre valoare şi notorietate: „Ceea ce contează în societatea actuală nu este meritul, nu este valoarea, ci notorietatea. Or, notorietatea este un lucru care depinde de aprecierea statistică. Asa se face că Florin Salam are mai multă notorietate decât un savant sau un inventator. În acest sens, sigur că Mihaela Rădulescu e mult mai notorie decât suntem noi. Iar televiziunile sunt cum sunt, pentru că ele fac apel la notorietate, ca să aibă audienţă“.
 

Afisari: 3859
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter