- Editorial
- Clubul presei Transatlantice
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Mesajul aniversar al lui Marius Petcu către SANITAS: "Daţi-mi un semn că nu m-aţi uitat!"
Mesajul aniversar al lui Marius Petcu către SANITAS: "Daţi-mi un semn că nu m-aţi uitat!"

DRAGII MEI COLEGI,
Aniversările SANITAS, de la început de februarie, au fost, sunt Či vor fi pentru mine momente deosebite în care gândurile, sentimentele Či amintirile frumoase mă apropie de voi mai mult ca oricând.
Sunt convins că veČi privi retrospectiv, ca de fiecare dată, Či veČi analiza deschis, sincer, lucrurile bune Či cele mai puČin bune, repere fireČti ale unui alt an de activitate.
DeČi timpul aČterne peste noi omeneasca uitare, Či vă înČeleg, eu nu pot să uit aproape nimic din ceea ce a însemnat viaČa Či lupta noastră împreună, poate Či pentru că eu, spre deosebire de voi, am mult mai multe clipe de singurătate…
Însă nu despre mine Či problemele pe care mi le-a adus o înscenare nenorocită mi-am propus să vă scriu. Modul determinat Či cinic prin care m-au îndepărtat de voi Či de SANITAS, felul perfid prin care v-au făcut pe unii dintre voi să vă pierdeČi încrederea în mine Či teama pe care au presărat-o în sufletele voastre prin exemplaritatea stupidă a unei aČa-zise ”sentinČe”, sunt deja realităČi care au marcat viaČa noastră, a tuturor, dar mai ales pe a mea.
Am Čtiut că într-o zi va trebui să plătim pentru îndrăzneala de a fi una din cele mai active Či mai puternice organizaČii sindicale, eu mi-am asumat propriul meu sacrificiu, iar voi l-aČi acceptat ca pe o fatalitate, dându-le lor, celor care au pus la cale această mârČăvie, o deplină satisfacČie!
Nu mă plâng, pentru că am primit singur, în piept, întreaga lovitură a adversarilor miČcării sindicale. Până la urmă voi, Či membrii pe care îi reprezentaČi, sunteČi mai importanČi pentru viitorul, imaginea, puterea Či echilibrul FederaČiei SANITAS.
Numai că, uneori, am sentimentul că sacrificiul meu a fost inutil Či că aČi acceptat, cu prea mare uČurinČă, nu doar îndepărtarea mea forČată de voi, ci Či o atitudine extrem de reČinută a organizaČiei faČă de toate neîmplinirile acestei perioade de criză prelungită.
Ce se întâmplă cu voi, colegii mei? Unde e forČa de reacČie Či luptă în culori alb-roČii? De ce nu se mai simte spiritul de solidaritate SANITAS? Cum de s-a tocit dintr-o dată ”vârful de lance” al sindicalismului românesc?
Sunt întrebări cu răspunsuri care mă dor mai mult decât aranjamentul diabolic care mi-a dat viaČa peste cap!
Nu am meritat nimic din ceea ce mi s-a întâmplat, iar când eČti nevinovat, o pedeapsă nemeritată îČi sfâČie sufletul Či îČi răvăČeČte gândurile!
Dar să văd că organizaČia pe care am construit-o împreună cu voi, timp de 22 de ani, şi am transformat-o în emblema miČcării sindicale, Či-a pierdut energia Či nu-Či mai găseČte cadenČa, e deja prea mult!
Ce aveČi de gând, colegi? Cât mai e până la momentul redeČteptării SANITAS-ului? Cum puteČi să lăsaČi în nejustificată amorČeală această extraordinară structură de putere Či unitate? Ce speranČe mai daČi celor peste 100.000 de membrii? Ce pregătiČi pentru ca viitorul vostru Či al lor să fie mai bun, mai sigur, mai aproape?
FraČilor, dragii mei,
Nu-i lăsaČi pe nemernicii care ne-au invidiat toată viaČa să împingă această frumoasă organizaČie la periferia miČcării sindicale! Nici voi, nici cei de acasă, nici eu, nu merităm asta!
Čara se miČcă, iar voi sunteČi o parte importantă a ei! Nu vi se va întâmpla nimic rău dacă sunteČi umăr lângă umăr, nu pot să vă aresteze pe toČi, nu sunt atât de deČtepČi Či nici nu mai au timp să vă însceneze tuturor câte ceva prin care să vă compromită.
Voi sunteČi mult prea mulČi, spre deosebire de mine, care am fost mult prea singur, în faČa unui întreg Či înverČunat sistem!
În martie se va împlini un an de la cel mai nefericit moment din viaČa mea! Un an presărat cu dureroase amintiri…
DaČi-mi un semn că nu m-aČi uitat, ducând mai departe, pe un drum drept, federaČia pe care m-aČi ajutat să o conduc atâta timp Či pe care am făcut-o glorioasă!
RelansaČi ofensiva de primăvară pe care nu am ratat-o niciodată Či care ne aducea respectul prietenilor, dar Či al adversarilor noČtri!
StrângeČi rândurile Či arătaČi lumii întregi că SANITAS e unul, că nimeni Či nimic nu îl poate clinti Či nici măcar abate de la drumul său!
Un destin comun ne-a clătinat puternic Či pe mine, Či pe voi, dar ne ridicăm Či mergem înainte! Nu există alternativă, nu înČelegeČi?
Nu trebuie să-mi fiČi aproape sau să-mi fiČi prieteni, ca altădată, dar trebuie să vă apropiaČi Či să vă fiČi prieteni unii altora, în numele SANITAS-ului!
SunteČi datori să păstraČi tot ceea ce, în 22 de ani, am clădit împreună cu sute de lideri din tot atâtea organizaČii din Čară, împreună cu zecile de mii de membrii cărora aveČi obligaČia de a le reda încrederea Či speranČa!
AČa, îmi va fi Či mie mai uČor… Či ne putem spune cu sufletul împăcat ”La mulČi ani!”!
MARIUS PETCU
1 februarie 2012
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Carmen Sylva
I.L. Caragiale
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Ciprian Chirvasiu, Dan Mihăescu, Dan Popovici, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Dorel Vişan, Florian Colceag, Florin Chilian, Ion C. Rogojanu, Laurian Stănchescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Marius Ionescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega, Sergiu Găbureac, Stela Covaci






