Se încarcă pagina ...

Tema De Gandire

DE CE URÂM FEMEILE? Găina bătrână face zama bună
26.01.2011 00:41, Miron Manega
Se spune că bărbaţii îmbătrânesc de la brâu in jos, iar femeile de la brâu în sus. Cu alte cuvinte, bărbaţii îşi păstrează la bătrâneţe farmecul şi sex-appeal-ul, dar degeaba, pentru că de la brâu în jos... Iar femeile ar vrea, ar dori"�, dar tot degeaba, pentru că aspectul fizic nu le mai ajută.
citeste tot >>
DE CE URÂM FEMEILE? Aici şi acum
20.01.2011 09:46, Miron Manega
În antichitate, femeile erau considerate un bun comun, dar nu oricum. Epictet povesteşte, în 'Manualul stoicului', cum un desfrânat încerca să-şi justifice adulterul, folosindu-se de această realitate a societăţii ateniene. Filozoful Diogene, cu tot cinismul care îl caracteriza, l-a pus însă la punct: 'Fripturile care se servesc la masă la început sunt comune. Dar de îndată ce porţiile au fost făcute şi împărţite, ai fi lipsit de orice cuviinţă şi ruşine dacă ai lua bucata din farfuria vecinului tău'.
citeste tot >>
Brandingul, un mod seducător de a virusa arta. Furtul de energie spirituală
12.01.2011 00:09, Monica Cercelescu
Cu un suc îţi mai cumperi câteva clipe de echilibru zen, o porţie de conştiinţă împăcată că ai salvat planeta şi poate chiar şi sentimentul mistic al unei chemări artistice sau cine ştie ce imbold rebel. Orice e posibil în brandingul unui suc, prin simpla încorporare a codurilor din alte culturi.
citeste tot >>
DE CE URÂM FEMEILE? Misogini şi femei de unică folosinţă
29.12.2010 21:56, Miron Manega
Într-o societate de consum care se respectă, femeile ar putea fi împărţite în trei categorii: femei de unică folosinţă, soţii şi femei eterne. Acestea din urmă sunt, de regulă, femei ideale, adică ficţiuni plăsmuite de scriitori şi artişti. Ei sunt marii vinovaţi de existenţa acelui concept schopenhaurian (la care a subscris şi Eminescu), conform căruia femeia este copia imperfectă a unui prototip irealizabil.
citeste tot >>
Unde sunt colindele Românilor?
18.12.2010 12:51, Mădălina Corina Diaconu
Ceea ce nu înţeleg, este faptul că, odată sosită în Bucureşti pentru a mă bucura de mirosul sarmalelor şi al cozonacilor, de luminiţele din oraş, de forfota oamenilor de prin pieţe, tot ce îmi aud urechile sunt... aceleaşi colinde ascultate şi peste Ocean, la mama America! Pe moment mă opresc, dau din sprâncene şi mă gândesc că poate din cauză că săptămâni de zile am ascultat aceleaşi colinde, mi-au rămas imprimate în cap şi le aud fără voia mea! Însă nu, nu este aşa! Sunt în Bucureşti, în toată splendoarea pregătirilor dinaintea sosirii lui Moş Crăciun şi aud cu claritate colinde americane. Mă întreb în acel moment: unde sunt colindele Românilor? Nu mai există?
citeste tot >>
Domnişoară, dansaţi? Sau te pleznesc...?
04.12.2010 18:07, Miron Manega
Unii zic că declaraţiile de dragoste s-au banalizat. Alţii, mai rău, că sunt doar o strategie de manipulare a viitoarei victime. Mai sunt şi supravieţuitori ai unui romantism desuet, pentru care declaraţiile de dragoste au şi consistenţă, şi eficienţă. Dar, indiferent de opiniile pe această temă, în care fiecare are partea lui de dreptate, declaraţiile de dragoste nu au fost abolite total. Doar că li s-a schimbat vestimentaţia verbală şi li s-a restrâns conţinutul. Adică, pe de o parte, limabjul a pierdut din ceremonial, dar a câştigat în firesc şi naturaleţe, iar pe de altă parte accentul nu mai cade pe promisiunea metaforică, pe minciuna poetică (luna de pe cer, castel în Spania etc.), ci pe invitaţia directă la o partidă de sex sau pe analogiile utilitare.
citeste tot >>
DE CE URÂM FEMEILE? Femeia-oglindă
28.11.2010 21:51, Miron Manega
Războiul dintre sexe a început, probabil, o data cu apariţia sexelor. Mai exact, o dată cu descoperirea identităţii aferente sexului. Fiecare dintre cei doi 'locatari' ai unui destin comun, adica femeia şi bărbatul, a considerat că el este mai, foarte, cel mai, aşa că merită supremaţia contextului. Extinsă la scara socială, această supremaţie s-a numit, de-a lumgul timpului, mai întîi matriarhat, apoi patriarhat.
citeste tot >>
Oameni politici şi femei de lume
22.11.2010 01:09, Miron Manega
Asemănările dintre oamenii politici şi femeile de lume sunt explicabile, dacă avem în vedere expresia, banalizată deja, 'politica e o curvă'. Adică oamenii politici practică o meserie asemănătoare cu cea a prostituatelor. Într-o astfel de perspectivă, sexul şi politica ar fi, deci, domenii înrudite. Atât la figurat, cât şi la propriu. Căci între oamenii politici şi femeile de lume există uneori (ba chiar adeseori) raporturi directe, care nu sunt neapărat politice.
citeste tot >>
Despre teoria individualismului românesc
20.11.2010 16:29, Constantin Iftime
Există o teorie despre individualismul românilor, teorie care circulă astăzi, într-o zonă a opiniei publice, ca un tramvai fără frâne. Este o teorie cam subţire, fără prea multe argumente, şi pare a fi formulată, cumva, cu o libertate şi detaşare dintr-un spaţiu străin. Pentru mine, prezenţa ei e doar un sentiment. Am regăsit-o, formulată în câteva cuvinte, şi-n cărţile unor gânditori respectabili. Aici, teoria individualismului începe mereu de la felul de a fi al ţăranului român, care-şi iubeşte pătimaş peticul de pământ.
citeste tot >>
DE CE URÂM FEMEILE? Mărimea contează?
18.11.2010 11:21, Miron Manega
Există, după Pascal Bruckner şi Alain Finkielkraut, autorii cărţii "Marea dezordine amoroasă", cinci stări posibile ale nudităţii: cea anatomică (a cadavrului), cea narcisiacă (a stripteuzei), cea fotografică (a manechinului), cea fierbinte (trupul care face dragoste) şi cea profesională (a curtezanei). Dintre toate, cea mai jalnică şi mai întristătoare este aceasta din urmă. Şi cea mai paradoxală. Pentru că prostituata nu se simte nicodată goală în faţa clientului, nuditatea pe care i-o impune meseria fiind, de fapt, ca salopeta pentru muncitor sau ca uniforma pentru militar. Nuditatea este, cu alte cuvinte, haina de lucru a prostituatei.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter