Se încarcă pagina ...

Mormântul din Bucuresti al lui Adolf Hittler

Data publicarii: 10.01.2017 20:06:00

 

 

La peste 70 de ani de la moartea lui Adolf Hitler (1889-1945), unul dintre cei mai mari criminali ai omenirii (aflat, la acest capitol, în strânsă “concurenţă” cu I. V. Stalin), biografia acestuia continuă să genereze controverse aprinse. Sălbăticia concepţiilor sale socio-umane nu poate fi disociată de repulsia obsesivă pe care a avut-o faţă de evrei. Istoricii şi psihanaliştii au analizat cu atenţie cauzele acestui antisemitism maniacal, avansând ipoteza că ura bolnavicioasă faţă de poporul „ales“ s-ar datora originii sale prezumtiv semite. 

 

„Nimeni nu se naşte anti-evreu” – scria Sam Izdats în cartea sa, “Marea conspiraţie mondialistă. Nu există genă antievreiască. Aceasta este o reacţie mintală dobândită“.
Cu toate acestea, speculaţiile privind identitatea bunicului lui Hitler (presupus a fi un evreu de seamă al comunităţii) nu încetează a trezi cele mai vii dispute. O descoperire recentă şi întâmplătoare pune gaz peste focul controverselor despre originea liderului celui de-al treilea Reich.


În Bucureşti, pe Bulevardul Ion Mihalache, în Cimitirul Evreiesc Filantropia, se află un mormânt pe a cărui piatră tombală scrie: „Aici se odichneşte remăşiţele mortuare ale reposatului ADOLF HITTLER, încetat din viaţă la 26 octombrie 1892, în etate de 60 de ani. Rugaţi-ve pentru dânsul”.
De fapt, informația nu este câtuși de puțin nouă. Numele defunctului a apărut, ca o curiozitate, și într-un număr din „Realitatea ilustrată”, din septembrie 1933, în care era indicat cu precizie și unde se afla locul său de veci: mormântul numărul 9, de pe rândul 18, în zona destinată săracilor. Anul apariției acestui articol are, probabil, legătură cu notorietatea cancelarului Adolf Hitler, dictatorul, căci 1933 era anul în care acesta a ajuns la putere. Iată conținutul articolului:

 

Realitatea ilustrată, 1933: „Numele Hitler poate fi nume evreiesc” 

„Evreii americani, comentând atitudinea dictatorului german faţă de cetăţenii de rassă semită, au emis părerea că Hitler trebuie să fie evreu, deoarece în decursul istoriei cei mai mari asupritori ai israeliţilor au fost renegații. Astfel, o pildă printre cele mai ilustre o alcătuieşte marele inchizitor Torrequemada, care era evreu botezat. 

În consecinţă, americanii au fãcut apel la comunităţile evreieşti din toată lumea să cerceteze dac'a existat o familie austriacă, Hitler, înrudită cu cancelarul german.  

Un evreu bătrân din Alexandria (Egipt) şi’a amintit c'ar fi cunoscut în România cu patru-cinci decenii în urmă pe un oarecare Hitler. S'a adresat rabinului dr. Niemerower din Bucureşti, care de fapt a găsit în cimitirul Filantropia un mormânt datat 26 Octombrie 1892 şi a cărui piatră funerară o reproducem în ilustraţia noastră.

 


 

Mormântul e al lui Adolf Hittler, supus austriac. El a venit în România din părţile Poloniei de azi şi s'a angajat ca portar la hotelul Boulevard.

E probabil că nu există nici o legătură între decedatul şi Adolf Hitler cancelarul german. Oricum însă se dovedeşte că numele Hitler poate fi nume evreiesc şi că ipoteza ca în vinele cancelarului german să existe sânge semit nu este exclusă.

Dealtminteri aceasta n'ar avea absolut nici o importanţă. 

Mormântul poartă no. 9 şi se găseşte în rândul al 18-lea. Se găseşte în locul unde sunt îngropați săracii.” (Realitatea ilustrată, 28 septembrie 1933)

 

Der Spiegel, 1967: „Un jurnalist de la Varșovia a scris că este locul de veci al bunicului lui Adolf Hitler”

Ceva mai târziu, în numărul 31/1967, celebra publicație „Der Spiegel”, într-un articol intitulat „Die Abstammung Hitlers” (Ascendența lui Hitler), semnala vâlva pe care a făcut-o în perioada interbelică descoperirea mormântului din Cimitirul Evreiesc Filantropia din București: „Vor Ausbruch des Zweiten Weltkriegs wurden in Deutschland insgeheim Photographien herumgereicht, die das Grab des 1892 gestorbenen Juden Adolf Hittler (jüdischer Name: Avraham Eyliyohn) auf dem Bukarester Friedhof (Grab 9, Reihe 7, Gruppe 18) zeigten. Die polnisch-jüdische Zeitung "Haynt" veröffentlichte das Bild, und ein Warschauer Journalist schrieb, es handele sich um die letzte Ruhestätte von Adolf Hitlers Großvater”. („Înainte de izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial în Germania se răspândeau pe ascuns fotografii care arătau mormântul evreului care a murit în 1892 - Adolf Hittler (nume evreiesc: Avraham Eyliyohn), aflat la cimitirul din București (mormântul 9, numărul 7, Grupa 18) . Ziarul polonez-evreiesc "Haynt" a publicat imaginea, și un jurnalist de la Varșovia a scris că a fost locul de veci al bunicului lui Adolf Hitler”)...

Ar mai fi de adăugat că mormântul lui Adolf Hittler din Cimitirul Evreiesc Filantropia se află acum la două poziții distanță de cel al scriitorului Mihail Sebastian.


 

Coincidenţe şi incertitudini

 

Despre Adolf Hittler, “locatarul” cimitirului evreiesc de pe Bulevardul Ion Mihalache din Bucureşti se ştie doar că era un austriac evreu care, odată venit în București, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a angajat ca portar la Hotel Bulevard, după care și-a deschis un magazin de pălării. Fiind născut în 1832, el ar fi avut, deci, o vârstă apropiată de cea a tatălui “oficial” al Fuhrerului, cel despre care se ştie că se numea Alois Hitler (născut în 1837). O interesantă coincidenţă face ca Alois să fie şi el originar din Austria, şi anume din raionul rural Waldviertel.


Toată vâlva creată de existența controversatului mărmânt din București a fost generată de prezumtiva și șocanta posibilitate ca exterminatorul evreilor să fi avut el însuși sânge evreiesc.

 

Biografia oficială a tatălui Fuhrerului (posibil fabricată de oamenii de încredere ai acestuia din urmă) ne furnizează următoarele date: Alois Hitler, s-a născut în 1837, ca fiu nelegitim al unei femei necăsătorite, în vârstă de 42 de ani, Maria Anna Schicklgruber.

 

Nou-născutul a fost botezat la Dellersheim (în localitatea natală, Strones, nu exista biserică), paternitatea acestuia nefiind cunoscută. Alois a fost crescut de Johann Nepomuk Hiedler şi înfiat oficial abia la vârsta de 39 de ani, în 1876, primind numele de familie, Hitler.

 

Această modificare de nume constituia, de fapt, condiţia tutorelui său pentru ca Alois să moştenească o fermă impresionantă, a cărei valoare se ridica la 5.000 de florini. Alois era căsătorit, la vremea aceea, cu prima sa soţie, Anna Glass, o femeie mai în vârstă decât el, al cărei deces va surveni în 1883.

 

O căsătorie cu probleme

 

O lună mai târziu, Alois se însura cu a doua soţie, Franziska Matzelberger, care i-a dăruit doi copii, un băiat şi o fată: Alois Jr. şi Angela. Tuberculoza o va răpune pe Franziska la doar un an de la naşterea fetiţei. La mai puţin de un an, Alois Hitler se însura pentru a treia oară, cu Klara Polzl.

 

Acest ultim mariaj (din care s-ar fi născut şi viitorul dictator) avea să declanşeze (conform spuselor lui John Tolland în cartea sa, “Viaţa lui Adolf Hitler”) un mic scandal în raionul Waldviertel. Motivul: tatăl adoptiv al lui Alois (Johann Nepomuk Hiedler) şi bunicul Klarei erau fraţi! Orice precept creştin ar fi interzis ipso facto această căsătorie.

 

A existat însă un motiv puternic pentru care Vaticanul a permis oficializarea ei: Klara era însărcinată! Se presupune, evident, că tatăl viitorului copil era Alois, dar nu este exclusă nici posibilitatea ca femeia să fi fost deja însărcinată atunci când s-au cunoscut și că Alois ar fi luat-o de nevastă din motive de compasiune. Cu certitudine nu se ştie decât că Alois a făcut presiuni mari pentru oficierea cununiei religioase cu Klara.
În 1889, venea pe lume viitorul dictator nazist şi „autor” al Holocaustului, Adolf Hitler. 

 

Fuhrerul şantajat de rude

 

Această variantă oficială a ascendenței lui Adolf Hitler e contrazisă de nenumărate alte studii.
Davy Winter, în cartea sa, “Adolf Hitler: Tragedia Europei”, trimite la numele de origine aşa-zisă evreiască «Hitler», care ar fi aparţinut, se pare, unor importante familii semite din Austria acelei perioade. În continuare, autorul nu ezită să facă o paralelă cu arborele genealogic al Klarei (Polzl) Hitler, femeie cu adânci rădăcini evreieşti.


John Tolland, unul dintre cei mai reputaţi cercetători ai biografiei dictatorului nazist, oferă o altă versiune, mai plauzibilă şi mai coerentă, asupra descendenţei bunicului acestuia. Tolland susţine ipoteza unei familii bogate de evrei din Graz, pe nume Frankerberger, a cărei servitoare, Maria Anna Schicklgruber, a rămas însărcinată cu fiul stăpânului. Existenţa unui document compromiţător a determinat reacţia furibundă a cancelarului german şi, totodată, o investigaţie riguroasă în acest sens.


Avocatul personal al Führerului (şi unul dintre artizanii celui de-al doilea război mondial), Hans Frank, vorbeşte despre acestea în memoriile sale („În faţa spânzurătorii”), scrise în timpul procesului de la Nürnberg.
Frank dezvăluie conţinutul scrisorii pe care Hitler i-a arătat-o la finalul anului 1936, scrisoare prin care puternicul lider al Germaniei era şantajat grosolan de două dintre chiar rudele sale vitrege.


William Patrick Hitler (fiul lui Alois Jr.) şi mama acestuia, Brigitte, au ameninţat cu deconspirarea adevăratei origini a Fuhrerului, moment care a justificat investigaţiile întreprinse de Hans Frank. Aşadar, bunica dictatorului lucrase ca bucătăreasă în casa evreului Frankerberger din Graz şi, după o relaţie de scurtă durată cu fiul acestuia, va beneficia, timp de 14 ani de pensie alimentară pentru întreţinerea copilului.

 

Arianul evreu

 

Cea mai frapantă, dar şi cea mai ambiţioasă ipoteză este analizată lucid de psihanalistul Walter C. Langer, în “The Mind of Hitler”. Cartea se fundamentează pe informaţiile oferite în 1940 de ofiţerul de gestapo Hans Jurger Koehler, care confirmau, printr-un document scris, existenţa, la Viena, a unei Maria Anna Schicklgruber, angajată în casa baronului Rothschild. Ipotetica legătură cu unul dintre fiii bogatului bancher ar fi demonstrat că Adolf Hitler nu era nici pe departe arianul care se autoproclama.
Speculaţiile nu se opresc aici. Specialişti în genealogie descoperă numele de Hitler ca aparţinând unor familii evreieşti din Polonia, din Moravia sau chiar din Leopoldstadt.

 


 

Un negustor evreu de aici nu ezita să afirme că este înrudit cu politicianul german prin orăşelul morav Polna. Publicaţiile Neue Zürcher Zeitung, Lidove Noviny (Praga), Deutsche Freiheit, Österreichisches Morgenblatt, Vorarlberger Wacht au acordat spaţii importante investigaţiilor şi dezvăluirilor privind originile incerte ale familiei lui Hitler.


Iar misteriosul mormânt al lui Adolf Hittler, aflat în cimitirul evreiesc din Bucureşti, tulbură şi mai mult apele, căci mută problema ascendenţei Fuhrerului de la nivelul bunicului la cel al tatălui. Oricât ar părea de fantasmagoric, e plauzibil ca tatăl natural să fie altul decât cel “oficial”: adică nu Alois Hitler, austriacul cu posibilă origine evreiască, ci Adolf Hittler, evreul austriac emigrat în România pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ideea a fost dezvoltată, în diverse articole, şi de istoricul craiovean Tudor Nedelcea, director al Fundaţiei “Scrisul Românesc”, cercetător al Filialei Dolj a Academiei Române.
Dar, oricum ar sta lucrurile, cercetarea istorică trebuie făcută.
Cine ştie ce mai aflăm?

BIBLIOGRAFIE: „Der Spiegel” nr, 31/1967 („Die Abstammung Hitlers”); John Tolland – „Viaţa lui Adolf Hitler”; Alan Bullock - „Hitler. A Study in Tyranny”; Walter C. Langer - „The Mind of Hitler”; Ian Kershaw - „Hitler. Ascensiunea la putere”; Brigitte Hamann - „Viena lui Hitler”; Sam Izdats - „Marea conspiraţie mondialistă”; Davy Winter - Adolf Hitler: Tragedia Europei”; Gustave Le Bon - „Psihologia mulţimilor”.

 

Afisari: 590
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter