Se încarcă pagina ...

TEMĂ DE GÂNDIRE. Adio, România! Ai fost un vis frumos

Data publicarii: 05.11.2015 16:30:00

Aştern pe hârtie şi transmit în eter aceste rânduri în momentul în care Victor Ponta şi-a anunţat, din nou, prin surprindere, demisia. De data această din fruntea Guvernului, destabilizând ţară. Este a două gafă politică majoră pe care o face după demisia pe Facebook din fruntea PSD, gest care a destabilizat şi decredibilizat principalul partid românesc. Dacă a executat „întocmai şi la timp” ordine, nu mai este nimic de spus! Dacă a fost, din nou, un impuls de moment, păcat că nu a făcut gestul mai devreme!

 

CONTEXTUL

Haosul de la Bucureşti se declanşează în contextul în care în teritoriile româneşti aflate încă sub ocupaţie rusească şi numite, graţie trădării politicienilor români, din 1991, „Republica Moldova” (când normal ar fi fost FRSSM, asemeni FYROM), adică la Chişinău, ruşii tocmai au pus de un mic „Maidan”. Este denumirea actuală a acţiunii numite, cândva, „Golania” şi, des experimentată în ultimii 25 de ani, în timp şi în spaţiu. În faţă sunt Plahatniuk, oligarhul negustor de suflete, speculanţii fraţi TOPA, Usatai, primarul din Bălţi, cel care a umplut Chişinăul de ruşi extremişti plătiţi cu 4-5 euro pe zi din miliardul dispărut din bancă, plus sticle de votcă, Sor, primarul din Orhei (o sosie a lui Brucan) şi alţii.  Interfaţa o asigura „Alianţa DA” (poate vă sună cunoscut) şi Piotr Lucinski, fosta mână dreaptă a lui Gorbaciov, iar în spate regizorii KGB, GRU, SPETZNATZ.

 

Centrul României a fost bulversat, pentru a contracara aniversarea lui 25 octombrie, ca zi a ultimei brazde de pământ românesc eliberată în 1944, în Vest, de acţiunile „Campania husarilor” şi „Flăcări în Ţinutul Secuiesc”. Uniforme naziste, fasciste, însemne ale Gărzii Zdrenţăroşilor au mânjit munţii noştri, iar focurile medievale de chemare la luptă s-au aprins pe graniţa așa-zisului Ţinut Secuiesc. Graniţă simbolizată, pentru prima dată, de 50.000 de unguri manifestanţi, cu ocazia vizitei lui Ceauşescu în SUA, în 1978, prin găurirea, în centru, a tricolorului românesc.

 

Gaura din steag a  însemnat independenţa (sub numele ERDELYI) judeţelor Mureş, Harghita, Covasna şi în 1978, şi în 1989, şi în 1990, şi astăzi, pe străzile Bucureştilor. Acţiunile au fost orchestrate de asociaţiile „Drumeţi în Ardeal” (Debreţin, str. Vezer nr. 23), „Siculitas” (Tîrgu Mureş, str. Marton Aron nr.1) şi „Sepsireform” (Sf. Gheorghe, str. Mikes Kelemen, nr.2, ap.53). În spate au fost Consulatul Unguresc de la Miercurea Ciuc, fundaţia finanţatoare şi omniprezentă „Bethlen Gabor” (deşi ăsta a luptat pentru visul lui Mihai Viteazul, nu pentru Ungaria Mare), iar la vârf au acţionat Ministerul Apărării din Ungaria şi vicepreşedintele parlamentului ungar, Tamas Snider.

  

În vestul ţării, vinovatul de genocid Emil Boc, cel care a hotărât că pensionarii trebuie să trăiască maxim 6 ani, după care să „părăsească pe cale naturală sistemul”, tocmai a autorizat torpilarea Zilei Naţionale 1 Decembrie, Ziua Unirii, printr-o manifestaţie organizată de adepţii „ardeleanului”  de la Craiova, Sabin Gherman, în spiritul lui Iuliu Maniu, de separare (aşa cum Maniu a încercat la 1 Decembrie 1938) a Ardealului de România. Evident, sub lozinca separării „civilizaţilor prohabsburgi de „Mitici”. Ca român din Tg. Mureş şi romano-catolic am afirmat, întotdeauna, că marele Caragiale a lansat două personaje cheie, definitorii: Mitică, şmecherul de Capitală, identificabil în toate capitalele lumii, de la Moscova la Washington, şi idiotul satului, boul bălţii, cu mintea rămasă la Zolferino ghe vale, unde venea un gheneral călare, Marius Chicoş Rostogan.  Având de ales între a fi Chicoş sau Mitică, i-am îndemnat, întotdeauna, pe toţi urmaşii foştilor iobagi, călcaţi în picioare de cizma ungurească, să fim „mitici”, în tradiţia lui Horea, a lui Avram Iancu şi a Sfântului Sofronie din Cioara.

 

În emigraţia care contează, românii ortodocși ţin de biserica... rusă. Şi aşa vor rămâne câtă vreme I.P.S. Nathaniel  de la Detroit se va bate cu I.P.S. Nicolae de la Chicago, iar germanicul Preafericit Daniel va întârzia înfiinţarea Episcopiei româneşti ortodoxe de la Montreal.

 

FAPTELE

 

În contextul prezentat, s-a petrecut la Bucureşti, o tragedie cumplită, asemeni altor sute de tragedii similare, cu sute de morţi, petrecute în Belgia, Franţa, SUA etc. Lăcomia celor care vor să adune cu şapte mâini, fără să investească un sfanț, că şi ticăloşia oficialilor care au închis ochii pentru şpagă, a făcut ca sute de copii să ardă ca şoarecii în depozitul unei foste fabrici transformată în club promiscuu. În mod surprinzător, toţi membrii Guvernului şi-au făcut datoria, s-a intervenit la timp şi un puternic sentiment de solidaritate, printre lacrimi, a cuprins Ţara. Atunci au intervenit manipulatorii profesionişti!

 

MANIPULAREA

 

Preşedintele României, el însuşi beneficiarul manipulării ruso-germane din noiembrie 2014 şi care, de un an de zile, nu cere decât demisia Guvernului, a sugerat, celor aflaţi la priveghi, să iasă în stradă. A fost manipulat de Băsescu, fostul preşedinte, care cere acest lucru, în gura mare, de când a pierdut puterea şi întrezăreşte, printre lacrimile bahice, graţiile închisorii. Manipulat, la rându-i, Patriarhul Daniel a distrus credibilitatea ultimului stâlp de rezistenţă al statului şi naţiunii – Biserica Ortodoxă. A interzis preoţilor să-şi facă datoria creştinească pe motiv că acei copii nevinovaţi ar fi fost satanişti. Şi aceasta pentru că habotnicia, adică incultură, sora bună cu prostia consilierilor, nu au ştiut să-i spună ce înseamnă Hallowen (sărbătoarea celtică, păgână, a sfârşitului de an, pătrunsă în creştinismul catolic, aşa cum Caloianul, Căluşul, Buduhalele sau Bocetul, toate păgâne, precreştine, s-au păstrat, prin sincretism, în creştinismul ortodox românesc).

 

Colonei profesionişti, figurând de ani de zile că teleaşti, cu morga de bunic sfătuitor a lui Brucan, sau cu istericalele saltimbancilor din Televiziunea Naţională Liberă, de la 22 decembrie, au început să sugereze „Demisia!”. Nici un copil nu s-a întrebat de ce, timp de 5 zile, a auzit, la toate posturile de televiziune, că numai un proprietar de speluncă, privat şi-a dat demisia şi nu cine trebuie. În faţă cui să-şi dea demisia un patron? În faţă nevestei sau a lui Dumnezeu? Infiltraţii au strigat, printre cei ce se reculegeau, „demisia” lui Piedone, apoi a ministrului care gestiona criza, apoi a lui Victor Ponta. I-au infiltrat şi i-au condus în marş de noapte asupra Guvernului, pentru că „noaptea pe fulgerătură, atuncea caii se fură!”. V-o spune un organizator de marşuri la lumina zilei, împotriva regimului băsist vinovat de genocid, de organizarea corupţiei la vârf şi de jefuirea, fără precedent, a Ţării. Bizar este faptul că, parcă aşteptând ordinul, Ponta s-a grăbit să se spele pe mâini. Un conducător adevărat, bun sau rău, dacă se lupta pentru ceea ce crede el că este binele naţiunii, se sacrifică, rămâne în funcţie, lupta până la capăt şi moare!

 

NAIVITĂŢI

 

În 2011, la Congresul PC, în plen,  invitat alături de Crin Antonescu, Ecaterina Andronescu şi un reprezentant al Confederaţiilor Sindicale, am avertizat clasa politică, încă actuală, că USL este ultima ei şansă şi ultimul experiment. Dacă acest experiment va eşua, va urmă dezastrul şi niciun român nu va mai crede într-o clasa politică, acuzată de laşitate, lăcomie, hoţie, corupţie, prostie, incultură şi nepăsare faţă de durerile cetăţenilor al căror vot îl cerşesc sau îl cumpără periodic. Am avertizat că viitorul va fi al Societăţii Civile, ca peste tot în lume, iar în 2013, când dezastrul era în derulare, cu ocazia alegerilor Europarlamentare, Consiliul Naţional al Societăţii Civile a sondat terenul lansând conceptul vest-european: „Alternativă Naţională”. Alternativă la ce? La întreagă clasa politică! Degeaba au pus tunurile pe SCMD şi CNSC gânditorii TUTUROR partidelor! Exact aşa gândeşte astăzi generaţia tânăra care s-a săturat de toţi mincinoşii, fie de dreapta, fie de stânga.

 

„Tăcerea ucide!” şi „Corupţia ucide!” au strigat tinerii în aceste zile. Aşa este, dar acestea ucid doar oameni. Există ceva mult mai cumplit, care ucide naţiuni, state şi popoare: „Neştiinţă” şi „Manipularea”.

 

Şi au mai strigat copiii în stradă: „Bunicii noştri au luptat în război, părinţii noştri au luptat în Revoluţie.Este rândul nostru să luptăm!”. Săracii, văd, aşa cum am văzut şi noi la vremea noastră, doar partea plină a paharului. Şi, la fel de manipulaţi, sunt pregătiţi să moară, ca şi noi, pentru libertate, urmând a descoperi, mult prea târziu, că au făcut jocul asasinilor.

 

Într-adevăr, generaţia străbunicilor noştri, pe care aş numi-o „Generaţia Treceţi batalioane...”, cu sacrificiul a peste un milion de vieţi, ne-a lăsat o ţară numită România Mare şi speranţe de împlinire în viitor. Ce am făcut noi, urmaşii? De dragul adevărului, de dragul supravieţuirii, trebuie să admitem următoarele:

 

MOŞTENIREA „GENERAŢIEI TANGO”

 

După ani de lupta şi suferinţe, cu sacrificiul a peste 548.000 de vieţi, bunicii noştri, pe care i-aş numi „Generaţia Tango”  au pierdut Timocul, a cărei cerere de unire au refuzat-o şi, după marea trădare de la 23 August 1944, au pierdut Bucovina, Herța, o parte din Delta Dunării, Insula Şerpilor, dată prin porces verbal, Basarabia şi Cadrilaterul. Au obţinut statutul de stat învins şi toate bogăţiile noastre s-au scurs spre ocupantul sovietic, au obţinut arestarea tuturor patrioţilor, intelectuali, clerici şi militari, chinuiţi de agenţii socialismului rusesc, comuniştii de atunci, Brucan, Pauker, Patapievici, Roman, Tismăneanu, Răutu etc.

 

Au obţinut, graţie şi trădării Occidentului, integrarea în sistemul socialist, cu toate consecinţele. Este drept, graţie curajului şi inteligenţei unor patrioţi ca moşierul Petru Groza (preşedintele Frontului Plugarilor) şi CFR-istul Gheorghiu Dej (comunist, liderul Partidului Muncitoresc Român) au obţinut păstrarea Ardealului şi a Maramureşului ocupate ruşi. E adevărat, sub condiţia recunoaşterii cetăţeniei române pentru 400.000 de fascişti unguri, colonizaţi de Horthy, pentru care s-a creat bantustanul Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Ceauşescu a desfiinţa această anomalie în perioada 1965-1969, când a creat Partidul Comunist Român şi a proclamat Socialismul. Tot el a scos din închisori elita românească, dar a distrus „Generaţia Tango” şi generaţia noastră, pe care aş numi-o „Generaţia Rock”, prin programul necesar, dar demenţial prin rapiditate, de industrializare şi întărire economică a României.

 

MOŞTENIREA „GENERAŢIEI ROCK”

 

Crescută în demenţa ideii de sacrificiu, că odată şi odată, la Paștele Cailor, când în locul Socialismului se va instaura Comunismul lui Marx, generaţia mea a văzut cum sunt alungaţi din ţară sau trecuţi pe linie moartă, reprezentanţii Kominternului, cum se face revenirea la românitate. Dar, deşi pregătită, a căzut pradă manipulării din anii ’80 când am fost, sistematic, loviţi în stomac (cartofii putrezeau în Harghita, porcii se sălbăticeau în Deltă, mieii, vinul şi ouăle ni se rechizționau din portbagaje) în timp ce adevăraţii comunişti (astăzi globalişti), fiii şi nepoţii lor, aciuaţi la căldură, în media scrisă, televiziune, radio, teatru, Uniunea Scriitorilor şi Finanţe, adică acolo unde se manipulau ideile şi banii, ne asmuţeau la revoltă.

 

23.0000.000 de români au ieşit în stradă în decembrie 1989 pentru libertate, dând peste cap planurile de război civil ruso-americano-germano-ungaro-polono-austro etc. Astăzi, urmaşii lor, călcaţi în picioare, încă suportă pedeapsa cruntă pe care le-a aplicat-o regimul portocaliu. Noi am pierdut toate bogăţiile solului şi subsolului românesc, noi am pierdut pământul în cea mai mare măsură, industria, cercetarea, cu toate capacităţile de producţie, învăţământul, cultura, sănătatea etc. Noi v-am pierdut pe voi şi viitorul vostru, îndemnându-vă să vă luaţi lumea în cap, în loc să luptaţi pentru ţară. Noi suntem cei care, manipulaţi de aceiaşi, ne-am trezit târziu, abia după furtul de alegeri din 2009, şi am pornit la luptă ca Societate Civilă în 2010, cu speranţa că vom rezista până când veţi percepe realitatea şi nu ne veţi repetă experienţă.

 

Ce poate pierde „Generaţia Hard Rock”?

 

Dacă nu ne unim acum, ca Societate Civilă organizată, dacă nu o protejăm împotriva manipulatorilor, dacă nu ne sacrificăm pentru a-i oferi un reper, „Generaţia Hard Rock”, care este la fel de frumoasă, la fel de inteligenţă, la fel de bine intenţionată şi la fel de curajoasă cum eram noi odată, va pierde, pe mâna manipulatorilor profesionişti ai marilor interese externe, singurul lucru care ne-a mai rămas: România ca stat şi naţiune. Pentru că drumul spre Iad este pavat cu intenţii bune! Anticipate la Chişinău, anticipate la Bucureşti!

În rest, ducă-se toţi, că toţi sunt o apă şi-un pământ! Doar Ţara să rămână, pentru că a costat milioanele de vieţi şi sutele de ani de suferinţă ale înaintaşilor noştri.

 

Afisari: 1614
Autor: Col (r) Dr. Mircea Dogaru
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter