Se încarcă pagina ...

TEMĂ DE GÂNDIRE. Neînţelegerea cunoaşterii luciferice

Data publicarii: 07.12.2016 15:59:00

 

Întâlnesc tot felul de indivizi pe care nu-i pot numi persoane. Indivizii ăştia, când aud că eşti cam religios, încep să te privească cu suspiciune. „E suspect omul. Are rabie.” Fie. Şi mergi mai departe. Alţii, care se cred mai actuali decât tot restul pământului, îţi spun că eşti demodat, că nu eşti actual, că eşti înapoiat. E bine şi aşa.

 

Dar dacă începi să-i iei puţin la întrebări, dacă îi pui să vorbească puţin despre chiar cuvintele pe care ei le rostesc şi în spatele cărora ei pretind că sunt normali, atunci nu mai ştiu ce să spună. Dacă unul îţi spune că el e în ton cu vremea, că e nou, şi dacă îl pui să vorbească despre noutate, nu ştie ce e aia. Şi ceea ce e hilar e că la ei nu noutatea primează, ci repetiţia, plictisul şi demodatul. Îmi aduc aminte de un duhovnic român: „fiţi bătrâni la tinereţe ca să fiţi tineri la bătrâneţe.” Asta e o categorie aparte de oameni, care se încremeneşte în timp, stagnează şi la primul cutremur existenţial se sparge în mii de cioburi şi piere precum praful în furtună.

 

A două categorie de oameni e mult mai periculoasă decât prima. A două categorie de oameni frecventează religia cu o pretenţie luciferică în cunoaştere. Încep să-ţi spună că ei au citit multe cărţi despre religie, că citesc în continuare teologie şi că le place. La început îmi plac şi mie oamenii ăştia. Până îmi dau seama cine sunt. Patapievici tot repetă prin cărţile lui că „cultura e mod de viaţă”. Mi-am dat seama ce a vrut să spună după ce am cunoscut pretenţia luciferică în cunoaştere. Pe cât de simple sunt cuvintele lui Patapievici, pe atât de greu de înţeles sunt. De fapt, actul de înţelegere a ceva e un proces îndelung de experimentare a teologiei. Cultură e mod de viaţă atunci când omul reacţionează la agresiunea unei ideologii sau când reacţionează la violenţa anormalităţii cotidiene sau intime; când reacţionează la pierderea sensului cuvântului prin instrumentalizarea limbajului în slogan.

 

Pentru a doua categorie de oameni, cultura e numai de faţada, de propagandă individuală. Se face propaganda individualismului şi a egoismului cu cărţile pe masă. Acest om a citit teologie, spune că-i place teologia, că e „frumoasă”, dar pentru el teologia nu e mod de viaţă. Pentru el teologia nu e internalizată. Ba, mai grav, e falsificată gnostic în numele „cunoaşterii deconstructiviste”. Şi dacă teologia nu e mod de viaţă, nici cultura nu poate fi pentru el mod de viaţă. Berdiaev spunea că cultura izvorăşte din cult, din teologie. Or, dacă cultul nu e prezent în viaţă, atunci nici cultura nu poate fi mod de viaţă; poate fi doar o formă pestriţă de interes pentru nimic, pentru neînţelegere, nu pentru paradox.

 

Cultura e mod de viaţă pentru că teologia înseamnă mărturisire. Să citeşti doar ca să ştii că ai citit ceva în viaţă ta – iată blasfemia pe care şi Dostoievski, şi Nietzsche au condamnat-o; iată neînţelegerea cunoaşterii luciferice actuale. Iată moartea omului de azi.

 

Sursă: culianu.wordpress.com

 

Afisari: 823
Autor: Ilie Catrinoiu
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter