Se încarcă pagina ...

TRĂIASCĂ PRIETENIA SÂRBO-MAGHIARĂ! TRĂIASCĂ PUTIN! Iancu de Hunedoara, omagiat în Serbia ca erou ungur

Data publicarii: 29.07.2019 08:52:00

 

 

În timp ce la Băile Tușnad premierul Ungariei Viktor Orban tună și fulgeră împotriva abuzurilor românești de la Valea Uzului, cerând „o soluţie acceptabilă pentru maghiarii din Transilvania”, în Serbia ni se instrumentează o altă surpriză politică. Luni, 22 iulie a.c., la Zemun, lângă Belgrad, în prezența președinților Ungariei și Serbiei  (János Áder și Aleksandar Vucic) a fost dezvelită o statuie a lui Iancu de Hunedoara, finanțată de Ungaria și dăruită Serbiei, voievodul român fiind considerat erou ungur. Pe soclul statuii se găsesc inscripții exclusiv în limba maghiară și sârbă.

 

Iată cum comentează site-ul maghiar hirado.hu „istorica” întâlnire de la Zemun dintre președinții Ungariei și Serbiei...

 

Ideea ridicării unei statui a lui Iancu de Hunedoara în capitala Serbiei a apărut încă din 2013, la inițiativa Cercului Batthyány al Profesorilor și cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior din Ungaria, respectiv al unei societăți maghiare nonprofit de Artă Creativă. 

 

János Áder: „Prin câștigarea acestei bătălii, maghiarii și sârbii au deschis drumul către Belgrad” 

 

Statuia de bronz a lui Iancu de Hunedoara a fost realizată la Zemun, Belgrad, în baza proiectului sculptorului István Madarassy, artist distins cu premiul Kossuth. Ridicarea monumentului a costat circa 123.000 de euro. Statuia va fi îngrijită, în colaborare, de Consiliul Național Maghiar din Voivodina și de Primăria Belgrad. Inscripțiile de pe soclul statuii sunt în maghiară și sârbă.  

 

 

 

„Iancu de Hunedoara și-a dedicat întreaga viață apărării patriei și gonirii armatelor otomane, iar după câștigarea bătăliei pe care a condus-o la Cetatea Belgradului, a putut urma epoca păcii și al reconstrucției”, a declarat președintele Ungariei, János Áder . „Prin câștigarea acestei bătălii, maghiarii și sârbii au deschis drumul către Belgrad”. 

 

Președintele maghiar a explicat simbolismul Crucii și al Clopotului, obiecte aflate deasupra statuii lui Iancu de Hunedoara din Zemun, Serbia: „Crucea vorbește despre sacrificiul făcut de legendarul comandant pentru apărarea Europei, iar Clopotul, despre cooperarea europeană și triumful sub conducerea lui Iancu de Hunedoara”, a subliniat președintele Ungariei, adăugând că, după victoria istorică de la Zemun, turcii nu au mai încercat să atace Belgradul timp de 65 de ani, fapt datorat miilor de soldați care și-au dat viața sub comanda lui Iancu de Hunedoara pentru apărarea cetății.

 

 „Clopotele trase în fiecare zi, la prânz – la început doar pentru a chema lumea la rugăciune, iar mai apoi, ca recunoștință pentru victorie – reamintesc tuturor europenilor, deja de 563 de ani, de curajul eroismul, sacrificiul și credința lui Iancu de Hunedoara și a celorlalți apărători ai cetății”, a spus în încheiere, János Áder.  

 

 

 

Aleksandar Vucici: „Sunt fericit să văd drapelul Serbiei alături de cel al Ungariei”  

 

La rândul său, președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a declarat: „Nu poate exista onoare mai mare pentru un comandant, decât aceea ca membrii mai multor națiuni să îl considere ca fiind unul de-ai lor, așa cum îl consideră atât sârbii, cât și maghiarii, pe Iancu de Hunedoara. Cel care i-a înfrânt pe turci a luptat pentru libertatea tuturor, a fost cel mai mare comandant al Evului Mediu”. Potrivit președintelui sârb, dorința lui Iancu de Hunedoara a devenit, până astăzi, realitate, sârbii și maghiarii ajungând să lupte împreună pentru scopuri și interese comune.  

 

„Astăzi, pentru noi este important că națiunile se respectă și se ajută reciproc. Sunt fericit să văd drapelul Serbiei alături de cel al Ungariei, ambele sunt ale noastre, iar acest lucru va fi așa pentru totdeauna (...) Trăiască prietenia dintre Serbia și Ungaria”, a declarat Aleksandar Vucici, președintele Serbiei.

 

După inaugurarea statuii lui Iancu de Hunedoara de la Zemun, cei doi șefi de stat au depus coroane de flori la monumentul victoriei de la Belgrad, aflat în fosta cetate, în Parcul Kalemegdan. 

 

Bătălia de la Belgrad, în care Iancu de Hunedoara a înfrânt trupele sultanului turc Mahomed al II-lea, este numită în cărțile de istorie sârbești „lupta comună maghiaro-sârbă împotriva turcilor, condusă de către Iancu de Hunedoara”.

 

Alexandru Bălan, protestatar român din Serbia: „Iancu de Hunedoara a fost român, nu ungur!”

 

Site-ul hirado.hu nu scoate însă un cuvânt despre incidentul care a avut loc în plină manifestare a evenimentului. E vorba de reacția unui român din Serbia, Alexandru Bălan, care, revoltat la auzul promovării unui fals istoric de o asemenea amploare, a protestat cu o pancartă pe care scria că „Iancu de Hunedoara a fost român, nu ungur!”.

 

 

Pentru acțiunea sa de la inaugurarea statuii lui Iancu de Hunedoara, românul a fost reținut pentru două ore de poliția sârbă și amenințat cu amendă dacă nu părăsește locul imediat.

 

Mai mult decât atât, Alexandru Bălan a mărturisit că a încercat fără succes să contacteze ambasada României de la Belgrad și mai multe asociații/ ONG-uri românești cu privire la organizarea unui protest împotriva promovării unui asemenea fals istoric în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, este prezentat în Serbia ca fiind ungur.

 

Alexandru Bălan a mai adăugat că e anormal ca pe monument să fie doar inscripții în limba maghiară și sârbă, și nicio inscripție în limba română, sau să nu se pomenească deloc despre originea românească a lui Iancu de Hunedoara. Pe lângă falsul istoric, o asemenea promovare a istoriei aduce cu un soi de confiscare identitară, cu o asimilare identitară samavolnică, cu o rescriere mincinoasă a istoriei adevărate… 

 

 

P.S. Nu mai este un secret pentru nimeni că Serbia este acum vasalul Moscovei iar Ungaria puntea de legătură a Rusiei cu lumea slavă din Balcani. S-a creat astfel o zonă tampon slavo-maghiară care separă efectiv România de restul lumii.

 

 

Singura „poartă” spre lumea liberă este Marea Neagră, care este și ea un „lac rusesc”. Artizanul acestei diabolice conspirații antiromânești este Vladimir Putin. Așa se explică tupeul fără margini al Ungariei și al terminației sale din România, UDMR, în condițiile în care - ghinion! - primul ministru al României este Viorica Vasilica Dăncilă, iar președinte e Klaus Iohannis. Între care nu sunt decât diferențe de nuanță, nu și de esență. 

 

Singura compensație - jalnică, ce-i drept - în privința întâlnirii de la Belgrad dintre János Áder și Aleksandar Vucic, este calitatea estetică a statuii lui Iancu de Hunedoara: e urâtă cu spune, o veritabilă caricatură plastică. Iancu de Hunedoara arată, în viziunea artistică a sculptorului maghiar István Madarassy, ca un broscoi în armură. Așa că, din rațiuni estetice, e bine că nu suntem partenerii acestei parodii plastice asumate de două state „vecine și prietene”...

 

În privința fondului problemei (Iancu de Hunedoara, erou ungur) șteptăm totuși un punct de vedere al Academiei Române. 

 

Surse: hirado.hu, activenews.ro, glasul.info, napocanews.ro, capital.ro

 

 

Afisari: 563
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter