Antologia Poeziilor Frumoase

Când slovă şi strădanie / se-nchină Ţării mele, / tu mârâi, pocitanie / cu putrede măsele. / Când eu ca pe o rodie / gust pârga dulcii Patrii, / în zgarda ta, jigodie,/ de după gard mă latri.
citeste tot >>

Pribegit din lumină/ în capcanele gliei/ îl sfâşie lupii/ în Codrii Vlăsiei.// Doar o mamă (o, mamă!)/ îl mai tânguie-n strană/ dintr-un fluier de os/ pe cel plai frumos:// Ochişorii lui/ zarea câmpului,/ feţişoara lui/ Calea Laptelui,/ dulce vorba lui/ setea dorului,/ jelită, doinită,/ cu gura zdrobită,/ ucisă, proscrisă,/ de nimenea scrisă,/ adusă la noi/ de-un car fără boi,/ doar stele şi cetini,/ codrului şi lui prietini,/ prietini şi lui, şi mie/ ce i-am fost vecie vie/ şi i-am botezat în rouă/ stelele şi luna nouă,
citeste tot >>

Zâmbiți, vă rog! Și dați-mi o vioară./ N-ați mai văzut un arlechin cântând,/ Spectacolul, prea ieftin pân-aseară,/ E scump acum. Plătiți și stați la rând.// Strigați, vă rog! Sau râdeți pe-nfundate/ De ce-am făcut, de ce nu pot să fac,/ Vioara-i spartă, corzile tăiate,/ Strigați să cânt! Căci veți striga să tac.
citeste tot >>

nu ştiu dacă trecusem/ de trei, şapte sau/ patruzeci şi două de zile// eram până în Înviere/ nici nu începusem/ amintirile din moarte// părea că moartea mea/ se întindea nesfârşit/ prin mine însumi// şi nu se mai oprea/ părea un curcubeu/ sorbind din mine...
citeste tot >>

În trecerea grabită prin lume către veci,/ Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!/ Fă-ti timp să vezi durerea şi lacrima arzând/ Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să le alini oricând!// Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri în vis,/ Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis!/ Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,/ Fă-ţi timp s-auzi ce spune o floare, un cocor!
citeste tot >>

! se reîntoarce şi dragostea mea,/ se reîntoarce la tine,/ cum vine Sufletul ca Pasărea,- şi nu ştiu de unde-mi vine,// se reîntoarce şi dragostea mea,/ se reîntoarce la tine,/ cum vine Sufletul ca Pasărea/ şi nu ştiu de unde-mi vine!// ! Mândră-Mărie şi Sântă Fecioa,/ floare de Sântă Mărie,/ cum vine Sufletul ca Pasărea/ pe-o floare doar să se ţie,// Mândră-Mărie şi Sântă Fecioa,/ floare de Sântă Mărie,/ cum vine Sufletul ca Pasărea/ pe-o floare doar să se ţie!
citeste tot >>

Pribegit din lumină/ în capcanele gliei/ îl sfâşie lupii/ în Codrii Vlăsiei.// Doar o mamă (o, mamă!)/ îl mai tânguie-n strană/ dintr-un fluier de os/ pe cel plai frumos:
citeste tot >>

Mamă, la oraş e foarte bine;/ geme cartierul de poeţi;/ toţi sunt trişti şi palizi ca şi mine/ şi se-ncoronează când sunt beţi...// Odele se scriu cu mâna stângă,/ dreapta-i numai pentru însemnări,/ circulă o virgulă nătângă/ printre ne-ntâmplatele-ntâmplări;
citeste tot >>

N-ai dezmierda, de n-ai şti să blestemi;/ surâd numai acei care suspină./ Azi n-ai zâmbi, de n-ar fi fost să gemi,/ de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.// Şi dacă singur rana nu-ţi legai/ cu mâna ta n-ai unge răni străine,/ N-ai jindui după un colţ de rai/ de n-ai purta un strop de iad în tine.
citeste tot >>

Tânjesc pe-ndelete./ Mi-e foame, mi-e sete,/ Dar n-aş putea, poate, să-i spui/ Orişicui/ Ce hrană/ Mă poate nutri şi ce mană./ Am pâine, merinde şi vin./ Pătulul mi-e plin./ Am poame-n livadă/ Lasate sa cadă/ Din pomi, din belşug.
citeste tot >>