Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, numita in media in ultimele zile ca Legea antilegionari, a fost initiat de trei parlamentari; Crin Antonescu, Andrei Gerea (in prezent ministru al Energiei) si George Scutaru, fost parlamentar, devenit apoi consilier pe probleme de securitate nationala al presedintelui Klaus Iohannis, intre timp a demisionat si este cercetat de DNA.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor cu trei abtineri, fara nici un vot contra. S-au abtinut: Budurescu Daniel-Stamate, deputat PNL,  Cernea Remus-Florinel, deputat independent, Zlati Radu, deputat PNL. Nu au votat doi deputati.

„Dreptul la opinie este îngrădit de prevederile legii. Legea va avea un efect de bumerang. Asta e firea românului: ce i se interzice românului, asta vrea să facă. Această lege ar fi fost pe marele plac al lui Carol al II-lea, în 1938. Cum de nu s-a gândit și la ea?Această lege este făcută cu copy-paste. Pe multe pasaje ale ei, nu respectă limba română. Tehnica legislativă a lipsit: capacitatea de a exprima în propoziții un caracter precis al legii. Foarte multe din paragrafele legii seamănă cu ordonanțele secrete din anii ’50, care aveau în vedere pedepsirea oricărei împotriviri la instaurarea brutală a comunismului în România. Tocmai această mireasmă represivă care este conținută de această lege nu a avut darul să mă încânte”, a declarat la o dezbatere la Adevarul Live istoricul Marius Oprea, fost presedinte al Instititul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului.

„Este ridicol să prezinți interzicerea lui Ceaușescu ca efect principal al legii, când nicăieri în conținutul ei nu există nici măcar o singură referință la comunism, în schimb titlul spune clar că ea se referă la fascism, legionarism, rasism și xenofobie. De altfel, e greu de înțeles cărei nevoi a societății îi răspunde interzicerea fascismului într-o țară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi, și încă mai greu de priceput de ce promovarea comunismului este în continuare permisă, în ciuda miilor de oameni omorâți în închisori. Declarația este una politică și încearcă să acopere neajunsurile evidente ale legii.”, a declarat istoricul Alin Mureșan de la Centrul de Studii în Istorie Contemporană (CSIC) pentruActive News.

Una din problemele majore ale legii, „ignorând” dreptul la liberă exprimare, este acela că recunoaște drept valide procesele politice din perioada comunistă. De cele mai multe ori, aceste procese se bazau pe „confesiunile” inculpaților sau pe mărturii care fuseseră smulse prin violență. Aceștia nu beneficiau de o minimă asistență juridică, iar procesele erau mai degrabă spectacole propagandistice.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, numita in media in ultimele zile ca Legea antilegionari, a fost initiat de trei parlamentari; Crin Antonescu, Andrei Gerea (in prezent ministru al Energiei) si George Scutaru, fost parlamentar, devenit apoi consilier pe probleme de securitate nationala al presedintelui Klaus Iohannis, intre timp a demisionat si este cercetat de DNA.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor cu trei abtineri, fara nici un vot contra. S-au abtinut: Budurescu Daniel-Stamate, deputat PNL,  Cernea Remus-Florinel, deputat independent, Zlati Radu, deputat PNL. Nu au votat doi deputati.

„Dreptul la opinie este îngrădit de prevederile legii. Legea va avea un efect de bumerang. Asta e firea românului: ce i se interzice românului, asta vrea să facă. Această lege ar fi fost pe marele plac al lui Carol al II-lea, în 1938. Cum de nu s-a gândit și la ea?Această lege este făcută cu copy-paste. Pe multe pasaje ale ei, nu respectă limba română. Tehnica legislativă a lipsit: capacitatea de a exprima în propoziții un caracter precis al legii. Foarte multe din paragrafele legii seamănă cu ordonanțele secrete din anii ’50, care aveau în vedere pedepsirea oricărei împotriviri la instaurarea brutală a comunismului în România. Tocmai această mireasmă represivă care este conținută de această lege nu a avut darul să mă încânte”, a declarat la o dezbatere la Adevarul Live istoricul Marius Oprea, fost presedinte al Instititul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului.

„Este ridicol să prezinți interzicerea lui Ceaușescu ca efect principal al legii, când nicăieri în conținutul ei nu există nici măcar o singură referință la comunism, în schimb titlul spune clar că ea se referă la fascism, legionarism, rasism și xenofobie. De altfel, e greu de înțeles cărei nevoi a societății îi răspunde interzicerea fascismului într-o țară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi, și încă mai greu de priceput de ce promovarea comunismului este în continuare permisă, în ciuda miilor de oameni omorâți în închisori. Declarația este una politică și încearcă să acopere neajunsurile evidente ale legii.”, a declarat istoricul Alin Mureșan de la Centrul de Studii în Istorie Contemporană (CSIC) pentruActive News.

Una din problemele majore ale legii, „ignorând” dreptul la liberă exprimare, este acela că recunoaște drept valide procesele politice din perioada comunistă. De cele mai multe ori, aceste procese se bazau pe „confesiunile” inculpaților sau pe mărturii care fuseseră smulse prin violență. Aceștia nu beneficiau de o minimă asistență juridică, iar procesele erau mai degrabă spectacole propagandistice.