- Editorial
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- emisiuni tv
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Politia Română i-a pus din nou "botnită" lui Eminescu
Politia Română i-a pus din nou "botnită" lui Eminescu
Din păcate, nu e un fake news. Acest afiș promoțional, care îi sfătuiește pe cetățeni să folosească, pentru „a izola riscurile”, plata cu cardul, la cumpărături, e o blasfemie instrumentată de Poliția Română. De ce tocmai de poliție, n-am înțeles. Poate pentru că România este condusă acum de Ministerul Afacerilor Interne, condus, la rândul lui, de „gugulanul” Marcel Vela? Poate. Și de ce așa, punându-i încă o dată „botniță” lui Eminescu? Nu i se poate cere însă ministrului să aibă atâta cultură sau un asemenea simț al nuanțelor încât să-și dea seama că reeditează, în plan simbolic, un moment tragic din viața lui Eminescu și din istoria presei, când marele nostru poet și ziarist a fost băgat, de un comisar de poliție din București, comisarul Niculescu, în cămașa de forță.
Practic, în acea zi nefastă de 28 iunie 1883, s-a pus pentru prima dată „botniță” lui Eminescu și, în sens mai larg, libertății presei. Situația s-a repetat la 13 ianuarie 1889 când, în urma unui articol al lui Eminescu, apărut în România Liberă, guvernul României a fost pe punctul de a se dizolva. A urmat sugrumarea definitivă a glasului său, la 15 iunie 1889. Iar de atunci Eminescu a fost cenzurat, interzis sau denigrat tot timpul, până în ziua de azi, în funcție de tipul de „corectitudine politică” a momentului sau perioadei...
Elaborarea sau girarea, de către Marcel Vela, a afișului cu Eminescu purtând „botniță” (mască) s-a făcut din prostie, evident, căci nu-l suspectăm pe ministru că ar fi putut imagina vreun scenariu subcersiv. El este subversiv în mod involuntar și inconștient, fiind convins că face bine.
Afișul Poliției Române are un grad de profanare culturală comparabil cu cel din 2014 al firmei Veneris, care a folosit imaginea lui Mihai Eminescu într-o campanie on-line de promovare a unui test pentru depistarea bolilor venerice.
Inițiativa Poliției este însă mult mai gravă decât cea a firmei Veneris, pentru că aceea era o firmă privată, pe când aici e vorba de o instituție a statului român. O instituție importantă (Ministerul Afacerilor Interne), cu prerogative militare acordate peste noapte căci, deși e un minister civil, dă ordonanțe militare. În timp ce avem, totuși, o armată. Sau nu mai avem...?
Imaginea lui Eminescu purtând mască a fost ștearsă, în cele din urmă, de pe pagina oficială de Facebook a Poliției Române, sub presiunea opiniei publice. Până și președintele Academiei Române a reacționat, cerând Poliției să scoată afișul și să-și ceară scuze. Rămâne fapta în sine, care vorbește singură despre periculozitatea prostiei și a inculturii în vreme de pandemie.
Molima a făcut posibilă realizarea unui „vis” bolșevic care nu s-a putut împlini nici pe vremea Anei Pauker: România este condusă acum de Ministerul de Interne. Deci România este un stat polițienesc. Sau, mă rog, caricatura unui stat polițienesc, având în vedere cine este ministrul și ce e în stare să decidă.
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu
Lazăr Lădariu
Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Ioan Roșca, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

