Arte vizuale

Peggy Guggenheim (1898-1979) a fost supranumită ''amanta modernismului'' (Mistress of Modernism). În realitate i se potriveşte mai bine ''amanta moderniştilor''. Chiar ea a recunoscut, în memorii, că a avut ''sute de iubiţi şi iubite'' şi că, prin venirea în Europa, la vârsta de 22 de ani, nu urmărea alceva decât căutarea ''aventurilor sexuale şi artistice''. S-a născut în New York, într-o familie foarte bogată de evrei americani. Tatăl ei, Benjaminn, un prosper om de afaceri, a fost una dintre victimele scufundării Titanicului, în 1912.
citeste tot >>

Aproape niciuna dintre femeile care s-au apropiat, mai mult sau mai puţin, de Brâncuşi, nu s-a situat la distanţa corectă de el, pentru a înţelege ceva din această apropiere. Unele l-au părăsit repede, după ce şi-au astâmpărat curiozitatea, altele au zăbovit mai mult, pe altele le-a gonit el. În orice caz au fost multe. Noi trecem în revistă doar câteva, cele mai importante... Nancy Cunnard a fost o femeie şi o scriitoare nonconformistă, care a militat împotriva rasismului şi fascismului. Deşi s-a născut într-o familie britanică aristocratică, ea a respins ferm valorile clasei din care provenea.
citeste tot >>

În urma publicării pe CERTITUDINEA a articolului meu <''Sumerianul'' Adrian Costea în viziunea unui arab>, am primit de la Doctorul Al-Kailani, interlocutorul care mi-a prilejuit scrierea acelui articol, unul dintre cele mai surprinzătoare drepturi la replică. Mărturisesc că nu înțeleg subtextul acestui
citeste tot >>

Dacă facem imprudenţa să-l scoatem pe Brâncuşi din legendă, s-ar putea să avem surpriza unor dezamăgiri. Omul nu este întotdeauna la înălţimea faptelor sale cele mai înalte, faptele fiind, în acest caz, opera artistică. Poate că, în numele imaginii pe care el ne-a indus-o iar noi am construit-o, raportată la morala comună, unele dintre relaţiile lui Brâncuşi cu femeile sunt imorale sau chiar incalificabile. Dar, pe lângă faptul că un ''monstru'' de talia lui Brâncuşi are circumstanţa genialităţii, e bine să luăm în considerare şi cuvintele lui Alfred de Musset, care spunea că
citeste tot >>

Constantin Brâncuşi a fost o personalitate a cărui consistenţă umană a fost înghiţită pur şi simplu de legendă. Omul Brâncuşi a fost, practic, strivit de cioburile propriei statui, precum Zamolxe din piesa cu acelaşi titlu a lui Lucian Blaga. Este inexplicabil cum de s-a putut întâmpla acest lucru într-un interval de timp atât de scurt, dar în orice caz e bine că s-a întâmplat, chiar dacă pentru asta a trebuit să sacrifice oameni apropiaţi, prieteni, femei. Să-i sacrifice sau pur şi simplu să se folosească de ei pentru a-şi atinge ţelul.
citeste tot >>

Credeam că am epuizat concluziile privind sculptura lui Adrian Costea. M-am înșelat! Nu luasem în considerare toate reperele posibile. Perspectiva mea de abordare și analiză era și este, vreau-nu vreau, cea a unui european. Și iată că a venit un medic sirian, colecționar de artă, să-mi strice așezarea concluziilor, întărindu-le, de fapt, printr-o perspectivă neașteptată, specifică altei civilizații. Se numește Mohanad Al-Kailani și este relativ cunoscut în România, datorită unei lucrări de Brâncuși pe care arabul a făcut imprudența de a o aduce în România, pentru a evalua, pe platforma de la Măgurele, vechimea bronzului în care a fost turnată.
citeste tot >>

''Cuminţenia Pământului'', lucrare realizată de Brâncuşi in 1907, a fost scoasă la vânzare prin Casa de licitaţie Artmark. Sculptura este una dintre cele mai importante care se află pe teritoriul românesc şi este clasată în categoria ''Tezaur'' a Patrimoniului cultural naţional. Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a demarat, în 3 septembrie procedura de inştiintare a Ministerului Culturii, în vederea exercitării preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional.
citeste tot >>

S-a născut în urmă cu exact 64 de ani, împliniți în iulie recent, la București. A început să sculpteze sub îndrumarea Miliței Petrașcu și cam pe la 20 de ani a plecat în Israel, cu un contract de restaurare. Tot acolo și tot atunci a început interesul pentru afaceri, își deschide o galerie și va face același lucru, la un nivel mult mai înalt, mai târziu, la Paris, acolo unde, în august 2014, i s-a vândut o sculptură, cu câteva zeci de mii de euro. Din Israel pleacă spre Vestul Europei și chiar trece Oceanul, în Statele Unite, unde îl întâlnește pe Leo Castelli, figură legendară și perfect incomodă a comerțului cu artă. Se stabilește la Paris, unde face sculptură și afaceri. După Revoluție, se implică în campaniile electorale prezidențiale din România sa natală, ajunge în vârful valului de unde se prăbușește, când se schimba mileniul, într-un mod cum puțini oameni ar fi suportat.
citeste tot >>

Cine-și poate imagina că regizorul care l-a făcut celebru, în cinematografie, pe marele actor Grigore Vasiliu Birlic trăiește și este plin de vervă? Numele lui este Gheorghe Naghi și împlinește, pe 18 august 2014, 82 de ani. A realizat peste 20 de filme de lung metraj și peste 100 de scurt metraje (științifice și documentare) și a obținut 14 premii naționale și internaționale.
citeste tot >>

Ma torniamo ad Adrian Costea ed alle sue sculture, enormi, immense, ma piene di grazia e di fascino, sculture che svegliano nell'animo infinite sensazioni, sculture che si osservano in silenzio e riversano sul visitatore un fascino indescrivibile.Tra quelle esposte la scultura intitolata ''A la recherche du temps perdu'' porta ad immaginare il futuro ma soprattutto ad analizzare quello che ognuno di noi è riuscito a costruire nel percorso della vita. Non c'è pessimismo, secondo noi, nelle opere di Adrian Costea, anzi sono uno stimolo a migliorarsi costantemente per raggiungere la perfezione.
citeste tot >>