- Editorial
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- emisiuni tv
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Cel mai scump diamant din Europa de Est
Cel mai scump diamant din Europa de Est
Am amânat intenţionat, în observaţiile mele despre piaţa de artă, o performanţă fără precedent la vânzările prin licitaţii. E vorba de vânzarea, prin casa Căluşari din Oradea, a unui diamant de 18,51 de carate, la impresionanta sumă de 2.600.000 franci eleveţieni (2.100.000 euro).
Deşi nu este în mod nemijlocit un obiect de artă, nefiind creaţia unui artist, el este asimilat, totuşi, acestui domeniu, ca toate bijuteriile în general. Preţul este într-adevăr „destabilizator” pentru mentalitatea din România, unde nu există educaţia de a investi în altceva decât în maşini, terenuri şi imobiliare. De aceea el nici nu putea fi vândut în România, aşa că tranzacţia intermediată de Căluşari a avut loc la Zurich, în Elveţia, iar expunerea publică de dinaintea licitaţiei a fost la Anvers, în Belgia. Diamantul fusese evaluat la 2.000.000-2.500.000 franci elveţieni, iar pregătirea şi promovarea licitaţiei a început încă din vară.
Licitaţia a avut loc pe 11 decembrie, dar performanţa a trecut aproape nesemnalată de presă. Alex Mitruţ, tânărul şi ambiţiosul proprietar al „Căluşarilor”, şi-a găsit o nişă pe care, deocamdată, nu pare a avea vreo concurenţă: licitaţiile cu un singur obiect. Casa pe care o conduce şi-a început activitatea în noiembrie 2009, prin trei licitaţii silent (cu ofertă scrisă şi fără strigare), una la Cluj şi două la Basel, în Elveţia, urmate de două licitaţii cu strigare la Oradea. Cea mai scumpă lucrare de autor vândută la Căluşari a fost un tablou de M. H. Maxy, intitulat „Trei muzicieni”, adjudecat la 110.000 de euro.
Prima licitaţie cu un singur obiect a fost însă un steag totemic al Căluşarilor, vechi de peste 400 de ani, extrem de bine conservat. Obiectul, estimat prin analogie cu altele similare, vândute în Europa şi în lume, valora, la preţul pieţei, aproximativ un milion de euro. Hărţuirea non-stop a proprietarului casei de licitaţii, cu anchete referitoare la încălcarea legii patrimoniului, a dus la descurajarea licitatorilor şi obiectul s-a vândut, din păcate, cu doar 100.000 euro.
Cu diamantul de 2.100.000 euro adjudecat la Zurich, Alex Mitruţ a dat însă lovitura: este cel mai scump diamant vândut în Europa de Est (chiar dacă licitaţia propriu-zisă a avut loc în Elveţia), şi unul dintre bijuteriile de top mondial. Cel mai scump diamant din lume vândut prin licitaţie rămâne, evident, Graft Pink, adjudecat de curând, la Sotheby’s Hong Kong, cu 36 milioane euro, urmat de Diamantul albastru (“Wittelsbach”) vândut la Christie’s Londra, în 2008, cu 18,7 milioane euro, Diamantul Chloe (12,7 milioane euro, Sotheby’s Geneva), Diamantul-Inimă (Christie’s Londra, 9,4 milioane euro), Diamantul Vivid Pink (Christie’s Hong-Kong, 9,17 milioane euro) etc.
Diamantul tranzacţionat de Alex Mitruţ la Zurich s-ar plasa astfel, printre primele 15 din lume, ceea ce nu-i deloc puţin. Ca să nu mai vorbim de faptul că este cel mai scump obiect vândut printr-o licitaţie de artă în România. Ar fi de presupus că acest preţ, absolut excepţional, va accelera interesul mediului de afaceri pentru piaţa de artă, într-un mod care nu mai ţine de pasiunea de colecţionar, ci de interesul strict economic. Adică, în sfârşit, vor observa că, într-o perioadă de criză pandemică, achiziţionarea unui obiect de artă înseamnă nu numai o investiţie sigură, ci şi o salvare în caz de accidente financiare grave. Un obiect de artă, fie el pictură, sculptură, bijuterie etc. nu e afectat de nicio inflaţie. Expertiza istorică a perioadelor de criză sau război probează invariabil că valoarea unui obiect de artă creşte în mod absolut, indiferent de cursuri sau de crahuri bancare.
Mi se face pielea ca de gaina. Am impartit 18,5 la 1,5 si mi-a dat 12,(33) adica perioada 33, cum s-ar zice se perpetueaza la infinit. Ce ? Durere si adrenalina. Ce vrea asta ? Alt smecher frustrat ? Aha. Asa este.
Am in mana un diamant de 1,5 carate. Unul "insangerat". Un amarat de cristal cu 8 fatete, neprelucrat. Limpede si stralucitor. L-am ales dintr-o gramada de alte diamante doar pentru 50 de euro. L-am vazut apoi la Anvers cotat la 2000 de dolari americani. Ce transformare !
Imi amintesc de traficantul acela de diamante. Deseori m-am intrebat cati oameni de culoare au crapat striviti de lacomia micilor traficanti din josul acelui fluviu african, ca apoi pietricelele sa se adune intr-o gramada de diamante si sa incapa pe mana unui alb lipsit de scrupule. Nu mi-a parut rau pentru el cand am aflat ca individul a disparut in timpul unei partide de pescuit. Cica ! Important pentru el fusese sa-si salveze comoara aducand-o pe piata europeana. Cu ce pret ? Nimic n-a contat, inclusiv viata lui.
Ce frumos este apoi. Dramele se slefuiesc in porturile Beneluxului si se inchid in seifurile ca tin preturile in frau. Briliant, princess, marchiz si alte forme de a topi durerea si speranta si a de a excita pupilele in fantezii sexuale.
Imi imaginez optispe carate si jumate in mana unei femei pentru care un barbat a dat doua milioane de euro si simfonia de senzatii izbucnita din piatra aceea slefuita si alambicata. Si apoi, bucuria celor care au facut tranzactia. Si durerea lor. Pentru ca asa cum am spus, intr-un diamant traiesc la un loc fantome, durere, blesteme si sange...
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu
Lazăr Lădariu
Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Ioan Roșca, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

