Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Credinta

Atenţie! Iertarea nu e necondiţionată!
07.05.2011 10:31, Siluan Popescu
Unii ce se cred mai înțelepți decât e cazul, din dorința de a păstra o pace care nu e pace, le tot explică dreptmăritorilor creștini că trebuie să ierte fără condiții. Domnul Hristos ne cere să iertăm toate pentru Înviere, dar ne spune și ce trebuie să facem până la acordarea iertării și ne spune și cui trebuie acordată iertarea.
citeste tot >>
Cine a fost OSHO şi ce voia el
03.05.2011 09:22, Miron Manega
Într-unul din cursurile sale de meditaţie, spre exemplu, povesteşte despre un sfânt care, urmând pilda Mântuitorului, după ce a fost lovit în obraz, a întins şi celălalt obraz. Agresorul, care era "chitit" să-şi ducă treaba până la capăt, l-a lovit din nou, dar mult mai puternic. În clipa aceea, sfântul şi-a suflecat mânecile şi l-a luat la bătaie pe agresor, care a rămas perplex de reacţia victimei. Întrebat de ce a procedat aşa, sfântul a spus că în pilda modelului nu era prevăzută situatia lovirii celui de-al doilea obraz. Deci, neexistand şi al treilea obraz pe care să-l întindă, a considerat că e liber să ia o decizie personală. Ceea ce a şi făcut. Osho a interpretat pilda în sens critic, adică arătând insuficienţele moralei creştine, care e statică şi limitată, nu dinamică şi nuanţată.
citeste tot >>
DESPRE JUDECAREA APROAPELUI : Ceea ce reuşim ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi
30.04.2011 11:11, NICOLAE STEINHARDT
Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctual i-o ia înainte!
citeste tot >>
DAN PURIC: "Eu fac un teatru creştin care îl ia pe om de la laptop şi-l duce până în faţa bisericii"
21.04.2011 10:12, Monica Andronescu
Când eram mic, aveam vreo şase ani, m-a dus bunica în noaptea de Paşti la Bucureşti. Nu prea înţelegeam eu foarte mult, eram micuţ, mă trăgea printre oameni şi eu le ajungeam doar până la buric. Eram cu capul între trupuri umane şi era o înghesuială extraordinară. La un moment dat am auzit aşa pe deasupra capului că 'se dă lumină'... Lumină, lumină, dar bunică-mea i-a dat foc la păr unei cucoane în faţă şi am zis: 'Stinge lumina, bunico!'
citeste tot >>
Erori de procedură în procesul lui Iisus
21.04.2011 09:47, George Rădulescu
De peste două mii de ani, umanitatea stă cu faţa spre o palmă de pământ din Orientul Mijlociu, numită Palestina. Cele trei mari religii monoteiste "" iudaismul, creştinismul şi islamul "" revendică Ierusalimul drept centru al propriei spiritualităţi. O dovadă a originii lor comune, dar şi o sursă de interminabile dezbinări şi conflicte. Niciuna dintre religiile amintite nu neagă existenţa istorică a unui fiu de tâmplar din Nazaret care a produs cea mai mare revoluţie din istoria lumii "" iar unii spun că singura. Iudeii îi spuneau Rabi, adică Învăţător, creştinii L-au descoperit ca Fiu al Lui Dumnezeu, iar musulmanii îl numesc şi astăzi Profet.
citeste tot >>
"Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!"
20.04.2011 21:18, Siluan Popescu
Au fost situaţii în care i-am crezut pe cei din jurul nostru cu ușurință pentru că simțeam și noi că ceea ce ne spun este adevărat, dar şi situaţii în care sentimentele ne îndemnau mai mult la neîncredere. Pentru a depăşi neîncrederea am riscat ceea ce presupuneam că e posibil să pierdem. Am crezut profesorului de înot, am crezut unui prieten care ne-a încurajat să ne mărturisim iubirea sau poate chiar am crezut unei prezențe mai presus de lumea aceasta pe care am simțit-o. Am avut încredere şi am făcut eforturi să avem încredere în ceilalți la vârste la care nu puteam sau nu ne preocupa să facem o analiză a sentimentelor noastre iar mai târziu poate ne-am întrebat de ce într-o anumită împrejurare am avut încredere iar în alta nu.
citeste tot >>
Rugăciunea părintelui Argatu
02.04.2011 16:02
Iartă-mă, Doamne: pentru tot ce puteam să văd şi nu am văzut!; pentru tot ce puteam să aud şi nu am auzit!; pentru tot ce puteam să simt şi nu am simţit!; pentru tot ce aş fi putut să înţeleg şi nu am inţeles!; pentru tot ce puteam să conştientizez şi nu am conştientizat!; pentru iertarea pe care aş fi putut să o dau şi nu am dat-o!...
citeste tot >>
"România nu mai există azi decât cu numele" - interviu cu Părintele Iustin Pârvu
14.01.2011 09:35, Monahia Fotini
Realitatea popoarelor nu mai este controlata de ele insele, ci ele sunt conduse de centrul european. Nu se poate vorbi despre o Romanie libera pentru ca guvernul Romaniei este condus de marile puteri care stau ascunse in spatele Uniunii Europene sau al altor uniuni internationale. Democratia nu exista in realitate, ea este numai in aparenta si ne da noua impresia ca suntem liberi. A ramas doar o rezistenta formala a natiunilor, astfel incat sa le mai poti numi Romania, Bulgaria, Serbia.
citeste tot >>
Gândurile unui fost colindãtor
14.12.2010 11:12, Mădălina Corina Diaconu
Mergi la colindat? Aceasta era întrebarea principalã auzitã pe la toate colţurile caselor, cu cîteva zile înainte de Crãciun sau Anul Nou, în timp ce se înãlţa un derdeluş, sau se punea umãrul la rostogolirea bulgãrilor de zãpadã, pentru a face un om de zãpadã şi mai mare decît al celor de pe partea cealaltã a strãzii. Sãniile se transformau în bãnci, ca la sfatul bãtrînilor satului. Trupe de cîte trei-patru ne adunam şi puneam ţara la cale. Hotãrîri importante! La ce orã ne întîlnim, de la ce casã începem colindatul, pînã unde mergem. De cele mai multe ori, uliţa mare era piatrã de hotar. Pînã acolo, sau mai departe? Ce mai conta? Important era sã ne scoatem desaga din cufãrul cu jucãrii, sã o scuturãm bine şi sã o pregãtim a o umple cu mere, covrigi si nuci.
citeste tot >>
Editorialele domnului Eminescu
09.12.2010 15:06, Miron Manega
Mihai Eminescu nu a fost doar editorialistul de la Timpul, ci şi cea mai puternică voce a timpului. Altfel, este aproape inexplicabil ca un amărât de gazetar dintr-o ţară aflată la intersecţia marilor interese geo-politice să fie urmărit de serviciile secrete a trei imperii (austro-ungar, ţarist şi otoman).
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter