Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

CONSUMATUM EST. "Capul de la Torda" şi umbra sa de la Plăviceni

Data publicarii: 13.08.2013 16:58:00




Văzut din afară, evenimentul comemorativ „Tăierea capului (Sfântu)lui Mihai Viteazu” de la Plăviceni, susţinut şi asumat ca iniţiativă de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România prin Miron Manega (membru UZPR), a fost un succes. Într-o perspectivă interioară, de conştiinţă, acelaşi eveniment este, atât pentru participanţi, cât şi pentru absenţi, o împovorătoare temă de gândire ce poate fi sintetizată în memorabilele versuri ale lui Adrian Păunescu: Capul lui Mihai Viteazu/ De la Torda se ridică/ Şi întreabă de ce ţara/ A rămas atât de mică”.

 

“Capul de la Plăviceni” al lui Mihai Viteazu (lucrare sculpturală în lut ars şi lemn, de Aurelian Bădulescu) este, de fapt, umbra “capului de la Torda”, aşezată, peste timp, lângă umbra oaselor sale. Ei, bine, “săvârşitu-s-a”! Cu multe piedici, încercări şi desincronizări, “Capul lui Mihai Viteazu” a fost aşezat la locul şi în rostul cuvenit. Şi va rămâne acolo, probabil, atâta timp cât va fi nevoie ca privirea lui aspră să ne mustre pentru nevrednicie. Ca un corolar la versurile aceluiaşi Adrian Păunescu: “Totuşi, unde-au fost românii/ Când a fost tăiat Viteazul?”...

 

Au binemeritat, pentru construcţia acestui eveniment, în partea lui laică, următorii: Aurelian Bădulescu (autorul statuii), Dr. Denisa Popovici (susţinătorul financiar al primei ediţii a cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii), Mariana Cristescu, şeful secţiei de cultură a cotidianului “Cuvântul Liber” din Tg. Mureş (consilier editorial al cărţii), Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Mureş (editor şi lector al cărţii), Ciprian Geapana (slujitor voluntar şi “şef de diligenţă” al drumurilor la Plăviceni) şi Miron Manega (iniţiator al evenimentului în ansamblu, “strigător media” şi prefaţator al cărţii).

 

Statuia lui Aurelian Bădulescu a fost axul evenimentului. Al doilea moment important, în ordinea încărcăturii simbolice şi emoţionale, a fost “Cântecul lui Mihai Viteazu”, interpretat de rapsodul Ion Creţeanu din Voineasa. Miron Manega a făcut o scurtă relatare a istoriei acestui cântec, pierdut de Oltenia şi recuperat de Moldova, în 1751, prin Sfântul Paisie de la Neamţ. “Necredinţa noastră, a celor din sud, a făcut, probabil, să pierdem acest cântec – a rostit, printre altele, Miron Manega. Probabil, va fi nevoie să fim recreştinaţi de Moldova”. Un detaliu semnificativ al evenimentului a fost acela că singurele persoane îmbrăcate  în costum naţional au fost, cu excepţia rapsodului, câteva eleve de la Rădăuţi, sosite cu “delegaţia de credinţă” a Moldovei (50 de mireni şi clerici). A fost o mică lecţie de ceremonial istoric venită din partea celor care au avut tăria să impună sfinţirea lui Ştefan cel Mare. Dosarul de canonizare al lui Mihai Viteazu, iniţiat de răposatul mitropolit Nestor Vorniceascu, a fost uitat în praful aşternut peste el de 13 ani…

 

Partea religioasă a evenimentului (utrenia, liturghia, pomenirea lui Mihai Viteazu şi acatistul) a fost slujită de părintele stareţ, împreună cu 15 preoţi veniţi din Teleorman, Olt, Bucureşti şi Rădăuţi.

 

Ultimul moment, înainte de praznicul de pomenire, a fost lansarea cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”. Au vorbit toţi cei implicaţi în apariţia ei, cu excepţia lui Nicolae Băciuţ, care n-a putut veni de la Tg. Mureş): Denisa Popovici, Mariana Cristescu, Ciprian Geapana şi Miron Manega. La aceştia s-au adăugat Prof. Univ. Dr. H.C. Victor Crăciun, preşedinte al  Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, şi G-ral Prof. Dr. Mircea Chelaru, vicepreşedinte al aceleiaşi Ligi.

 

UZPR

 

COMEMORAREA DE LA PLĂVICENI ÎN IMAGINI

 

 

 

 

Câţiva dintre oaspeţii mănăstirii: Maria Panţâru, Denisa Popovici, Rodica Niculescu,...

 

... Ionel Necula cu soţia,...

 

... Victor Crăciun, Mariana Cristescu, Mircea Chelaru...

 

... şi fetele de la Rădăuţi îmbrăcate în costume populare

 

Fratele Andrei bate toaca, anunţând începerea slujbei

 

 

Liturghie printre schele. Stareţul Teoctist ieşind din altar

 

 O parte din cei 15 preoţi veniţi din ţară

 

Scoaterea moaştelor din biserică...

 

 

 

Capul voievodului şi autorul lucrării (Aurelian Bădulescu)

 

Apariţia-surpriză a rapsodului Ion Creţeanu din Voineasa, cântând "Cântecul lui Mihai Viteazu"

 

Miron Manega: "Acest cântec a fost pierdut de Oltenia, unde s-a născut, şi recuperat de Moldova, prin Sfântul Paisie de la Neamţ, în 1751..."

 

Afisari: 2220
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter