,,Arma la picior!” e astăzi, în urma unei a doua scrisori a împăratului Alexandru, deviza Austriei. A pierit fără urmă neliniştea asupra procedurei Rusiei, asupra respingerei armistiţiului turcesc şi a zgomotoaselor înarmări; se va fi pronunţat cuvântul magic care-i face pe austriaci moi ca ceara.

Ziare germane vor să ştie că Austria nu se va împotrivi intrării ruşilor. România se zice că va avea asemenea permisiunea ca, cu cei 80.000 de oameni ai săi, să ajute la îmbunătăţirea soartei ,,fraţilor creştini”. Grecia, despre care unele telegrame vestesc că e pe cale a încheia alianţă ofenzivă şi defenzivă cu Serbia, va intra asemenea în acţiune, cel puţin regele Georgios, care s-a primblat pân-acuma, au răsuflat cuvinte foarte întreprinzătoare.

Spre caracterizarea situaţiei, reproducem următoarea telegramă din Paris: în urma unei ştiri aduse de biroul Reuter, circulează zgomotul că Rusia ar fi încheiat o convenţie cu societatea căilor ferate române pentru transportarea a 4.000 oameni pe zi. Ştirea nu s-a confirmat încă.

Afară de aceea, ziarele din Bucureşti sosite asară ni mai aduc următoarele depeşi:

Petersburg, 19 octomvrie. D. Loftus, reprezentantele Angliei, va pleca în curând la Livadia. Plecarea aceasta e considerată, ca o simptomă, că înţelegerea e posibilă între Anglia şi Rusia.

Berlin, 19 octomvrie. Norddeutsche Zeitung anunţă că marele duce moştenitor al Rusiei va pleca în curând la Viena, Berlin, Londra pentru a lucra pe lângă cabinetele respective, în sensul unei acţiuni comune a marilor puteri pentru a rezolva Cestiunea Orientului într-un mod satisfăcător.
 

Constantinopole, 19 octomvrie. D. Ignatieff va cere mâne audienţă la sultanul, pentru a-şi prezenta scrisorile de acreditare.
Negocierile pentru pace se vor reîncepe imediat pe bazele propunerilor Angliei.
 

Londra, 19 octomvrie. Ziarul Times anunţă că Rusia a prezintat Porţei ca ultimatum o propunere concertată cu Anglia pentru un armistiţu de 6 săptămâni .
Times declară că parlamentul şi ţara nu voieşte a face răzbel pentru a susţine pe Turcia. Aceasta ar fi o nebunie culpabilă.
 

Atena, 19 octomvrie. Guvernul va depune astăzi la Cameră proiectele următoare:
Pentru chemarea sub arme a unui număr de 80.000 oameni
Pentru acordarea unui credit de 50 milioane drahme ş-un împrumut de 10 milioane pentru cumpărarea de arme.
 

Viena, 16 octomvrie. Se zice că intervenţiunea militară a Rusiei este neînlăturabilă.
Se asigură că Austria, în caz de a erumpe catastrofa, va rămânea neutră, primind oarecari compensaţiuni .
 

Londra, 16 octomvrie. Times crede că Rusia va intra de bunăsamă în acţiune, dacă Turcia va refuza propunerile puterilor. Rusia pretinde un armistiţiu de 6 săptămâni. Astfel, zice Times, atârna de la d. de Bismark să salveze lumea de un teribil răzbel. O atitudine precisă şi fermă a Germaniei e cea mai bună chizăşuire a păcii; o alianţă a Germaniei cu Anglia, pentru aplicarea reformelor în Turcia, ar mântui Europa de o mare nenorocire.
 

Berlin, 16 octomvrie. Nord Deutsche Allgemeine Zeitung, răspunzând la apelul de alianţă al ziarului Times, zice: că principele Bismark, în cestiunile esterne, s-a deprins a merge mână în mână cu dorinţele poporului care, neuitând atitudinea Angliei, manifestată în contra Germaniei, atât la anul 1870 cât şi mai târziu, nu e câtuşi de puţin pentru o alianţă cu Anglia. Germania n-are plăcere a face sacrificii de bani şi sânge în Cestiunea Orientului. Afacerea de la 1870 Germania a sfârşit-o singură şi de aceea nu are trebuinţă a se asocia cu Anglia, care acum ar vrea să împartă bilanţul de câştig şi pierdere, privitor la politica sa în Cestiunea Orientală.
 

National Zeitung, vorbind despre noua grupare a puterilor, zice că Italia va merge în orice caz cu Rusia, pe când Austria înclină mai mult cătră Anglia.

Ziarele din Viena şi Pesta conţin următoarea ştire:
Regele Greciei a conferit ieri (14 oct.) cu comitele Andrassy. Principele Carol al României este aşteptat de asemenea la Viena (??).

În fine, condiţiunile cu cari Rusia ar fi mijlocit a se încheia pacea în Orient sunt următoarele:

1. Serbia va rămânea independentă de Turcia cu învoirea, guvernului otoman şi a puterilor celor mari.
2. Muntenegrului se va ceda Herţegovina, care va face un corp cu dânsul, sub administraţiunea principelui Nikita.
3. Pentru Bosnia şi Bulgaria guvernul Înaltei Porţi va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea, înaintea legilor, a creştinilor cu musulmanii, şi administraţiunea va fi încredinţată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creştini.
4. Până la punerea în practică a ziselor reforme şi spre asigurarea că ele vor primi imediata lor aplicare cu sinceritate, Bosnia se va ocupa milităreşte de către trupele italiene, iară Bulgaria de către trupele române.

“Curierul de Iaşi”, 10 octombrie 1876