Europa Nostra

KGB-ul (serviciul de informaţii al Uniunii Sovietice) a fost dezmembrat în octombrie 1991. De atunci, fiecare publicare a unui nou document - liste de rezervişti sau cadre ale KGB-ului, sau ale unor mărturii asupra activităţii agenţilor sovietici - de către Centrul de Cercetare asupra genocidului şi rezistenţei din Lituania (LGGRTC) stârneşte reacţii puternice: foarte repede, site-ul Internet al centrului este depăşit de numărul de vizitatori. Peste 50 de ani, istoria KGB-ului nu va mai interesa pe nimeni, dar, astăzi, acesta continuă să afecteze viaţa şi relaţiile multor lituanieni, fără a mai vorbi despre foştii agenţi sovietici deveniţi politicieni sau înalţi funcţionari.
citeste tot >>

Din 1994, Belarus este un stat cu regim dictatorial, ''ultima dictatură adevărată din inima Europei'', cum consideră liderii occidentali. Nu puteam rata ocazia de a vizita această ţară, aflată la doar trei ore de mers cu trenul de Vilnius. Ultima oară am fost aici în 1998, când am boxat la Campionatul European. Mi s-a părut atunci o ţară ca oricare alta din spaţiul sovietic - nici mai bună, nici mai rea în comparaţie cu R. Moldova, Ucraina sau Rusia. Acum m-am dus să o văd cu alţi ochi. Am folosit avantajul de a fi moldovean cu două paşapoarte, cu cel românesc ieşind liber din Lituania, iar cu cel moldovenesc intrând nestingherit în Belarus.
citeste tot >>

Fostul stat multietnic Iugoslavia a fost, în multe privinţe, o Europă în miniatură. În nord, salariile erau de trei, patru ori mai mari decât în sud. Spre deosebire de nord, sudul se confrunta cu o rată ridicată a şomajului. Şi, la fel ca în zona euro, în fosta Iugoslavie se observa o anumită neputinţă în raport cu autorităţile ''îndepartate'', de care oamenii nu se simţeau reprezentaţi. UE se confruntă cu un deficit democratic; Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
citeste tot >>

Recentele evenimente din România au creat o imagine cu totul negativǎ acestei ţǎri în mas-media internaţionalǎ şi în rândul multor oameni politici din Europa şi din SUA. In iulie-septembrie 2012, România a devenit subiectul predilect al mass-mediei internaţionale, care susţinea cǎ în aceastǎ ţarǎ a avut loc o loviturǎ de stat şi a fost pusǎ în pericol existenţa regimului democratic. Se mai afirma cǎ situaţia era cu atât mai inacceptabilǎ, cu cât România este un stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Ca urmare, trebuia sǎ se acţioneze energic pentru restabilirea democraţiei şi asigurarea funcţionǎrii instituţiilor îndependente, mai ales a Justiţiei şi a Curţii Constituţionale. Imaginea catastrofalǎ României - alimentatǎ masiv din interior - a fost larg difuzatǎ în Europa, SUA şi în alte ţǎri ale lumii.
citeste tot >>

În ultimul sfert de veac, au fost 10 crize economice, ne informează primitorul Premiului Nobel în economie, Joseph Stiglitz. În toate acestea, subliniază el, principalul factor care a dus la izbucnirea crizei a fost ''liberalizarea pieţelor de capital'' (Stiglitz, 2003, p. 162). Şi mai precizează Stiglitz: ''a devenit tot mai evident (în temeiul analizei acestor crize - n.n. I.B.) că liberalizarea pieţelor de capital reprezintă un risc asumat inutil. Chiar şi atunci când ţările au bănci puternice, o piaţă bursieră matură şi alte instituţii pe care multe ţări asiatice nu le aveau, riscurile pot fi enorme'' (ibidem).
citeste tot >>

Emil Durkheim a consemnat întâiul acele fenomene care, deşi aproape inefabile în ''locul'' lor, ar fi capabile să stârnească o furtună în câmpul mai apropiat ori mai îndepărtat faţă de locul în care se produc (teoria haosului a numit acest fenomen efectul ''aripii de fluture''). Că este aşa, o dovedeşte, bunăoară, modul în care s-a propagat efectul căderii bahtului tailandez (moneda Tailandei), de la 2 iulie 1997. O monedă oarecare, într-o ţară mică, ce prin ea însăşi n-avea puterea să influenţeze starea economiei mondiale mai mult decât ar putea să influenţeze aripa de fluture starea atmosferică. Şi totuşi, acea cădere (cu aproape 25%, peste noapte) a declanşat o ''furtună'' financiară în lume
citeste tot >>

Secretul este că din cinci români, doi se spală în butoi (dacă se spală) şi îşi fac nevoile în curte, într-o groapă săpată în pământ. Vestea bună e că până acum câţiva ani procentul se apropia de 50% (acum este de 41,2%). Vestea proastă e că România ocupă cu mândrie primul loc în UE în acest clasament. La mare distanţă de bulgari sau baltici, care nu ajung nici la jumătate din procente, şi la enormă distanţă de media europeană 3,1%. Atenţie, media de 3,1% include influenţa României. Fără această influenţă, media UE ar fi fost la jumătate.
citeste tot >>

Presedintele ceh, Václav Klaus, avertizeaza intr-un interviu acordat The Sunday Telegraph, ca politicieni cu doua fete au deschis usa unui superstat UE intr-un gest de iresponsabilitate in fata alegatorilor lor. Ofensiva pentru o Uniune Europeana federala, cu proprie conducere si armata, este faza finala a distrugerii democratiei si a statului-natiune, considera Klaus.
citeste tot >>

Publicatia germana Der Spiegel a creat o lista cu zece dintre cei mai periculosi politicieni europeni, din punct de vedere al modului in care discursul lor afecteaza zona Euro. Pentru a-si argumenta alegerile, Der Spiegel a oferit, drept exemplu, declaratia liderului Frontului National din Franta, Marine le Pen. In timpul campaniei prezidentiale, Le Pen a declarat: ''Frau Merkel si prietenii sai, Van Rompuy si Comisia Europeana, se afla in ultima etapa a crearii Uniunii Sovietice Europene. Suntem pe cale sa ne pierdem statutul de natiune libera''.
citeste tot >>

La intilnirea Consiliului European din septembrie se va decide soarta UE. Există doua proiecte: proiectul Merkel - salvarea băncilor pe banii contribuabilor şi proiectul Holland - salvarea ţărilor (inclusiv a România) prin ştergerea datoriilor (prin remiterea eurobondurilor) şi demararea unui megaproiect de infrastructură europeana. Proiectul Merkel este politica dusa de Băsescu până în prezent. Proiectul Hollande ar avantaja România. Pe termen lung proiectul Hollande avantajeză toate ţăriile UE, mai puţin Germania. Germania a intervenit masiv în Romania. Germania, prin fundaţia Konrad Adenuar şi-a confecţionat o fundatie: FCD, o grupare civică ICCD şi un nou partid Noua Republică, lipite de PDL. USL este un proiect complet opus intereselor care stau în spatele FCD-ICCD-Noua Republică.
citeste tot >>