Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

Cererea de negociere a lui Putin, ultimatumul UE si Noua Ordine Mondială

Data publicarii: 02.09.2014 23:28:00

Aluzii la înfiinţarea unui NOU STAT

 

Președintele rus, Vladimir Putin, cere negocieri legate de „statutul” Ucrainei de est și spune că este „imposibil de prezis” finalul crizei, scrie presa rusă, citată de BBC News.

 



Putin a cerut Kievului să înceapă negocieri substanțiale pentru dezescaladarea crizei din estul Ucrainei, scrie Russia Today.

Putin a adăugat că este o iluzie să creadă cineva că rebelii vor aștepta și vor privi cu calm cum locuințele lor sunt distruse.

„Am căzut de acord asupra unui plan, așa că el trebuie pus în practică”, a spus Putin, adăugând că guvernul ucrainean „trebuie să înceapă imediat discuții substanțiale, nu doar tehnice, despre organizarea politică a societății și despre statutul sud-estului Ucrainei, astfel încât interesele oamenilor care trăiesc acolo să fie protejate”.  

Liderul de la Kremlin a mai spus că rezolvarea crizei depinde în mare parte de Kiev, dar este imposibil de spus când s-ar putea sfârși. El a adăugat că un motiv ar fi apropiatele alegeri parlamentare ucrainene.

„Toți participanții din cursa electorală vor dori să arate ce buni sunt ei”, a explicat Putin, adăugând că „toți vor dori să explice că ei sunt cei mai puternici, în timp ce lupta politică se adâncește, așa că este dificil ca cineva să să caute o rezolvarea pașnică a problemei, și nu una militară”.

„Valorile europene”

„În același timp, este iluzoriu să credem că rebelii vor aștepta, răbdători, ca negocierile promise să înceapă”, a spus Putin, mai ales când „orașele din estul Ucrainei cad sub asediul gloanțelor”.

Comentând asupra noii runde de scanțiuni impuse Rusiei, promisă de statele UE, președintele le-a cerut acestora să se mai gândească la ceea ce susțin.

„Care sunt așa-zisele valori europene? Sprijin pentru o lovitură de stat, suprimarea oponenților cu forțe armate, acestea sunt valorile europene? Cred că colegilor noștri ar trebui să li se reamintească de propriile idealuri”, a spus el.

Sursă: Evz.ro 

Putin vorbeşte despre ruperea Ucrainei

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vorbeşte despre ruperea Ucrainei şi despre crearea unui alt stat în sud-estul acestei ţări.

"Trebuie să începem imediat discuţii substanţiale (...) privind organizarea politică a societăţii şi crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo”, este mesajul preşedintelui Putin preluat de presa rusă, consemnează portalul realitatea.net, citând Mediafax.

Putin face astfel pentru prima oară referire directă la regiunile în care  separatiştii proruşi au pornit un adevărat război împotriva autorităţilor ucrainene. Moscova răspunde astfel mesajului ultimativ dat azi de UE, care a dat Rusiei termen de o săptămână să oprească agresiunea contra Ucrainei, în caz contrat Bruxelles-ul ameninţând cu sancţiuni drastice. 

Sursă: RomaniaLibera.ro

Ultimatum UE pentru Rusia 

Uniunea Europeană a solicitat duminică Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina. În caz contrar, UE pregăteşte noi sancţiuni, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul reuniunii forului.

„Consiliul European este pregătit să ia noi măsuri pe fondul escaladării situaţiei din Ucraina“, a afirmat preşedintele Consiiului European. El a anunţat că, în maximum o săptămână, Comisia Europeană va pregăti noi sancţiuni, iar decizia privind sancţionarea Federaţiei Ruse va fi luată în funcţie de evoluţia situaţiei.

„Există o determinare puternică pentru a pune toată presiunea posibilă pe Rusia, pentru a reveni la masa negocierilor şi a găsi o soluţie politică“, a mai spus el.

Reacţiile sale au găsit ecou şi în rândul altor lideri europeni. Cancelarul german Angela Merkel a afirmat că nu există o soluţie militară pentru a rezolva conflictul, în timp ce preşedintele Franţei, Francois Hollande, a avertizat că, dacă UE nu ia măsuri, cele două state se îndreaptă către război. „Nu e timp de pierdut“, a adăugat el, citat de BBC. Uniunea a decis, la 29 iulie, să blocheze accesul Rusiei la pieţele sale financiare şi a interzis vânzarea către Rusia a tehnologiilor sensibile în domeniul energiei, armamentului şi a bunurilor care pot fi folosite în scopuri civile şi militare.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a afirmat recent că ţara sa a fost „aproape de un punct fără întoarcere - război“ cu Rusia.

La rândul său, Federaţia Rusă neagă acuzaţiile potrivit cărora forţele sale armate ar fi trecut ilegal graniţa pentru a susţine separatiştii.

Sursă: Adevarul.ro

 

Marea Britanie şi alte şase state NATO vor consolida capacitatea Alianţei în faţa Rusiei

Marea Britanie şi alte şase state vor crea o forţă comună formată din cel puţin 10.000 de membri, ce va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, pentru a consolida capacitatea NATO în faţa agresiunii Rusiei din Ucraina, informează Financial Times în ediţia electronică.Bottom of Form

Scopul este formarea unei forţe pregătite pentru mobilizare rapidă şi pentru exerciţii frecvente. Oficialii implicaţi în crearea ei au afirmat că această forţă va avea capacitatea de a creşte semnificativ. Noua forţă va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, va fi condusă de comandanţi britanici, iar celelalte state vor contribui cu trupe şi unităţi specializate.

 

Statele implicate în prezent sunt Marea Britanie, Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania, Norvegia şi Olanda. Canada şi-a exprimat de asemenea interesul de a participa. Anunţul privind crearea forţei va fi făcut săptămâna viitoare de premierul britanic David Cameron, în calitatea sa de gazdă a summitului NATO din Ţara Galilor.

Invazia rusă din Crimeea şi intervenţia armată din Ucraina a determinat NATO să caute reacţii politice robuste pentru a contracara noi agresiuni din partea Moscovei. Alianţa a evitat să mobilizeze trupe permanente în estul Europei, dar s-a angajat să efectueze exerciţii militare semnificative şi să dezvolte forţe de reacţie mai flexibile şi mai rapide.

Deşi detaliile noii forţe conduse de Marea Britanie urmează să fie stabilite, aceasta va fi implicată probabil, în mod regulat, în exerciţii semnificative în Europa şi în alte părţi, potrivit unui ofiţer militar de rang înalt.

Analiştii apreciază că aceste măsuri vor trimite un mesaj esenţial Kremlinului. "Trebuie să punem capăt ideii unor zone diferite de securitate în Europa", a declarat Jonathan Eyal, director international la Royal United Services Institute din Londra.

Sursă: Gandul.info

 

NOUA ORDINE MONDIALĂ

Conceptul de ordine mondială, aşa cum este el cunoscut în epoca modernă, este în criză, avertizează Henry Kissinger, fostul secretar de stat american din timpul administraţiilor Nixon şi Ford, omul care a jucat un rol crucial în politica externă a SUA în perioada 1969-1977.

 

Libia este în plin război civil, fundamentaliştii islamici construiesc, prin crime şi teroare, un aşa zis Califat în Siria şi în Irak, tânăra democraţie din Afganistan este aproape paralizată, iar relaţia Occidentului cu China este divizată între promisiuni de colaborare şi acuzaţii dure. În tot acest timp, Rusia încearcă să îşi restabileacă influenţa asupra fostului spaţiu sovietic, iar mijloacele prin care face acest lucru sunt cum nu se poate mai dure, după cum o dovedeşte criza de proporţii din Ucraina. ”Ruşii şi ucrainenii sunt aceeaşi naţiune”, a declarat de curând preşedintele Vladimir Putin. ”Partenerii Rusiei ar trebui să înţeleagă că este cel mai bine să nu se pună cu noi”, a continuat Putin, amintindu-le tuturor că Rusia este în acest moment una dintre cele mai mari puteri nucleare ale planetei. "Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aceasta este o realitate, nu sunt doar vorbe", a afirmat Putin. "Ne consolidăm mijloacele militare şi forţele armate. Ele devin tot mai compacte şi mai eficiente în acelaşi timp. Ele devin mai moderne prin furnizare de armament de ultimă generaţie. Continuăm să construim acest potenţial şi vom face astfel şi pe viitor", a mai spus preşedintele rus.

 

„Ideea de ordine mondială s-a bazat aproape exclusiv pe concepte ale societăţilor occidentale”

Într-o analiză publicată de Wall Street Journal, Henry Kissinger vorbeşte despre conceptul de „ordine”, aşa cum a fost el înţeles după Al Doilea Război Mondial, despre motivele pentru care s-a ajuns la actuala criză şi despre soluţiile la care ar putea apela marile puteri. De multă vreme, spune acesta, încercarea de a stabili o ordine mondială s-a bazat aproape exclusiv pe concepte ale societăţilor occidentale. Eforturile făcute de americani şi de europeni pentru a stabili regulile universale ale jocului au dat roade din multe puncte de vedere. Mare parte din suprafaţa lumii se află acum sub controlul unor state independente şi suverane. Răspândirea democraţiei şi a guvernării participative au devenit o aspiraţie comună, dacă nu o realitate universală. Reţelele de comunicare globală şi cele financiare operează în timp real.

 

„Din 1948 şi până la începutul secolului XXI, a fost înregistrat un scurt moment în istoria omenirii în care se putea vorbi despre o ordine mondială incipientă, bazată pe un amalgam de idealism american şi concepte europene tradiţionale asupra ideii de stat şi de echilibru al puterilor. Dar regiuni extinse ale lumii nu au împărtăşit niciodată conceptul occidental de ordine şi l-au acceptat doar în mod formal. Acest lucru devine acum vizibil în criza din Ucraina sau în Marea Chinei de Sud. Ordinea stabilită şi proclamată de Vest este acum la un punct de cotitură”, scrie Kissinger în articolul adaptat după cartea sa, „World Order”, care urmează să fie publicată pe 9 septembrie.

 

Cauzele sunt multiple, crede acesta.  În primul rând, Europa a creat o structură, Uniunea Europeană, care transcede statul şi duce o politică externă bazată pe soft-power, adică pe principii care îşi propun maximizarea influenţei fără a recurge la argumente economice sau militare. Dar UE foloseşte ideea de legitimitate fără a o completa cu o strategie şi permite astfel posibilitatea apariţiei unui vid de autoritate, creând un dezechilibru al forţelor de-a lungul graniţelor sale, apreciază fostul secretar de stat.

În tot acest timp, părţi din Orientul Mijlociu s-au dizolvat în structuri sectariene sau etnice, în conflict una cu cealaltă, miliţii religioase, forţe armate care violează, după bunul plac, graniţele şi suveranitatea, producând fenomenul unor structuri statale eşuate, incapabile să-şi controleze propriul teritoriu.

 

Cum ar putea arăta noua ordine mondiala în opinia lui Kissinger

O altă problemă este conflictul dintre economia internaţională şi instituţiile politice naţionale, care slăbeşte, de asemenea, în opinia lui Kissinger, scopul comun necesar pentru o ordine mondială. Şi astfel, apare la nivel internaţional un paradox: prosperitatea depinde de succesul globalizării, dar procesul produce o reacţie politică care acţionează adesea împotriva propriilor aspiraţii. Iar al treilea neajuns al actualei ordini mondiale este, după părerea fostului secretar de stat american, absenţa unui mecanism eficient prin care marile puteri să se consulte şi să colaboreze în cele mai importante probleme.

 

„Căutarea unei ordini mondiale în era contemporană va necesita o strategie coerentă, care să stabilească o ordine în interiorul diferitelor regiuni şi să facă aceste ordini să relaţioneze între ele. Acestea nu sunt neapărat compatibile una cu cealaltă. Triumful unei mişcări radicale poate aduce ordine într-o regiune şi instabilitate în toate celelalte. Dominaţia militară dintr-o singură ţară, chiar şi atunci când aduce aparenţa unei ordini, poate produce o criză în tot restul lumii. O ordine mondială în care statele să îşi afirme demnitatea şi guvernanţa participativă şi să colaboreze la nivel internaţional după reguli prestabilite, trebuie să fie speranţa şi sursa noastră de inspiraţie. Dar progresul înspre acest scop trebuie susţinut printr-o serie de stadii intermediare”, spune Henry Kissinger.

 

Întrebările la care trebuie să răspundă SUA

El crede că SUA sunt într-un moment la care trebuie să-şi răspundă la o serie de întrebări, dacă vor să joace un rol responsabil în evoluţia viitoare a lucrurilor. „Ce vrem să prevenim, în orice condiţii şi dacă este necesar de unii singuri? Ce vrem să obţinem, chiar dacă nu suntem susţinuţi de niciun efort multilateral? Ce vrem să obţinem sau să prevenim doar dacă suntem susţinuţi de o alianţă? În ce nu ar trebui să ne implicăm, chiar dacă suntem îndemnaţi de un grup sau de o alianţă? Care este natura valorilor către care vrem să ne îndreptăm? Şi cât din aplicarea acestor valori depinde de circumstanţe? Pentru SUA, asta înseamnă să gândească la două niveluri contradictorii. Celebrearea principiilor universale trebuie să fie dublată de realitatea istoriei, culturii şi a viziunii asupra propriei securităţi a celorlalte regiuni”, conchide Kissinger.

Sursă: Gandul.info 

_____________________________________________

 

Afisari: 2007
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter