- Editorial
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- emisiuni tv
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
La Varsovia, lui Donald Trump i s-a cântat... "Treceti batalioane române Carpatii"!
La Varsovia, lui Donald Trump i s-a cântat... "Treceti batalioane române Carpatii"!
La sfîrșitul fulminantului discurs de săptămâna trecută al lui Donald Trump în piața Piața Krasinksi din Varșovia, fanfara militară nu i s-a cântat Imnul Poloniei ci... „Treceți batalioane române Carpații”! Nu e nicio exagerare: i s-a cântat o piesă identică cu vibrantul cântec ostășesc românesc. Piesa poloneză se numește „Szara piechota” (Infanteria gri) și este cel mai popular cântec de cătănie al polonezilor. El a fost publicat pentru prima dată în 1929 și - zic polonezii - ar fi apărut în jurul anului 1918. Nu există alte precizări.
„Szara piechota” sau „Treceți batalioane române Carpații”? (vezi de la minutul 42:27)
Partea cea mai „mobilizantă” a cântecului este identică, așa cum am spus, cu marșul românesc „Treceți batalioane române Carpații!”. Despre acesta se știe cu precizie că s-a cântat pentru prima oară, „oficial”, de Corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan și Nistor Dragoș. Corul din Finteușul Mare îl cântă și astăzi, neîntrerupt, din 1918, în versiunea sa originală, cea cu trei strofe.
Revenind la „Szara piechota”, mai trebuie menționat că, dincolo de identitatea perfectă, a unei bune părți din el, cu „Treceți batalioane române Carpații!”, refrenul are vagi ecouri și din Imnul Israelului, „Hatikvah” (Speranța), care, la rândul lui, e inspirat tot dintr-un cântec românesc: „Cucuruz cu fgrunza-n sus”.
În cazul „Szara piechota”, rămâne de văzut cine de la cine s-a inspirat...
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu
Lazăr Lădariu
Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Ioan Roșca, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

