Serviciile secrete românești au intrat în posesia unor informații pe cât de halucinante, pe atât de greu de fructificat din punct de vedere operativ. Pentru că, unii dintre angajații români de la conducerea unor importante companii cu capital străin au anunțat că șefii trimiși din străinătate le-au interzis pur și simplu să mai lucreze cu firme din țara noastră!

Practic, le-au transmis ca, sub diverse pretexte, firmele românești să nu mai fie agreate nici măcar la licitațiile organizate de către multinaționale și acestora să nu li se mai acorde niciun fel de contracte. Nici măcar cele de subcontractare a lucrărilor aferente unor contracte derulate cu statul român!

Și, chiar dacă se pot găsi analiști economici care să se „autoflageleze” susținând că societățile românești nu s-ar putea ridica la nivelul solicitat de către străini, surse din cadrul structurilor susțin că, pur și simplu, la mijloc este vorba strict de o nouă fază a războiului economic subteran declanșat împotriva capitalului autohton de către giganții financiari de afară. Și, dacă până acum, ce-i drept, autoritățile de la București nu au mișcat un deget, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, pentru protejarea antreprenorilor autohtoni, rămâne de văzut dacă barem acum, în ceasul al doisprezecelea, va există și o reacție coerentă din partea statului român.

Embargoul austriac

Extrem de interesant este însă faptul că, din câte reiese din informațiile intrate în posesia noastră, în cazurile în care firmele românești sunt pur și simplu boicotate, ordinele au venit aproape exclusiv de la managerii austrieci. Este vorba despre câteva multinaționale cu o forță financiară impresionantă și în ale căror foruri de conducere cel mai important cuvând de spus îl au managerii austrieci. Acum, că o fi simplă coincidență sau nu, este încă dificil de apreciat, mai ales că, momentan cel puțin, structurile intrate în posesia acestor informații incendiare nu au făcut încă niciun pas pentru declanșarea vreunei anchete oficiale.

În schimb, ce-i drept, se pare că s-ar fi dat „verde” la o monitorizare mai atentă a acestui fenomen. Pentru că, dacă, într-adevăr, vor există probe că se poate vorbi despre un veritabil „embargou austriac” impus firmelor românești chiar în țară noastră, atunci chiar că o eventuală anchetă nu ar mai fi doar apanajul Consiliului Concurenței sau a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării! Pentru că, să nu uităm, capitalul austriac deține „exclusivități” asupra unor întregi domenii de activitate din România, cum ar fi cel al asigurărilor.

Așa că pot ieși bieții șoferi să protesteze pe stradă până or rămâne fără baterie pentru claxoane, că marii jucători de pe piața asigurărilor nu vor permite nicio schimbare care să le afecteze interesele financiare, din moment ce beneficiază de toate avantajele acestui inexplicabil monopol permis până acum de către statul român.  Iar cum „embargoul” a fost impus și în alte domenii industriale, mult mai sensibile, care țin deja de  siguranța națională, este cu atât mai interesant ce reacție vor avea instituțiile statului român.

Pe persoană fizică?

Mai ales că, nu cu multă vreme în urmă, și polonezii s-au confruntat cu  un astfel de război economic pervers, declanșat de către concernele germane, care aproape că acaparaseră domenii întregi de activitate. Și care, printr-o înțelegere tacită, nu mai acceptau firme poloneze la „masa bogaților”. Numai că, din câte se pare, serviciile secrete poloneze au informat prompt decidenții politici, care au amenințat multinaționalele cu un scandal monstru, dacă nu acceptă cutuma acordării unui procentaj rezonabil din totalul contractelor derulate în Polonia pentru firmele autohtone. Mai mult chiar, se spune și că acționarii majoritari nu doar că au început să subcontracteze lucrări către societăți poloneze, dar chiar și-au retras unii dintre managerii de proiecte, pasând diplomatic vina pe aceștia, pe „persoană fizică”. La noi însă, lucrurile nu doar că nu se îndreaptă, dar uite că există semnale tot mai clare că această discriminare explicită se agravează pe zi ce trece.

Embargo pe banii noștri!

Desigur că, ținând cont de regulile economiei de piață, este greu pentru reprezentanții statului român să găsească pârghiile necesare pentru a convinge un investitor străîn să lucreze și cu români. Sau să cumpere produse de la firmele noastre. Pentru că, deși nu vor recunoaște că este un „consemn intern” să nu „risipească” nici un euro care, în loc să fie repatriat spre țările de proveniență a „firmelor mamă”, să ajungă în conturile vreunui patron român. Însă culmea este că „embargoul” străinilor este aplicat și atunci când firmele străine primesc contracte de la statul român, încasând și zeci și sute de milioane de euro de la buget. Situație în care, totuși, cineva ar putea face un pic de „lobby” pentru ca românii să prindă și ei niscai „firimituri”, că doară tot se împăuneaza atâta miniștrii, fie ei tehnocrați sau numiți politic, cum se zbat ei să salveze locurile de muncă ale lucrătorilor români…

Sursă: national.ro

Autor: Cătălin Tache