Istorie

În anul 2002, a fost trimis la Oxford, secţia 'Materiales Scinece-Based Arheology Group, Oxford University', spre cercetare, un fragment din piesa numerotată de Romalo cu numărul 23 şi un fragment de scoabă de plumb, din zidul cetăţii Sarmizegetusa, pusă la dispoziţie de prof. dr. Ion Glodariu, datată sigur, secolul I d.Hr. Concluzia profesorului dr. Peter Northover a fost că proporţia de plumb şi cea de antimoniu din scoaba din contextul dacic, şi cele din fragmentul din plăcuţa 23 sunt aproape identice, ceea ce dovedeşte autenticitatea celei din urmă.
citeste tot >>

În afară de aceste tăbliţe de plumb, mai există o serie de piese de altă provenienţă, care conţin semne şi imagini asemănătoare celor de pe plăcile de la Sinaia, necunoscute de Haşdeu, care nu se încadrează în ceea ce ştim noi despre daci şi, de aceea, neacceptate. De pildă, medalionul care se află în posesia lui Dan Romalo, care provine de la familia Murnu, are pe avers portretul lui Burebista, care se regăseşte de mai multe ori pe plăcile de plumb, probabil, făcut cu aceeaşi ştanţă, pentru că are aceleaşi dimensiuni. Pe revers este emblema cap de bovideu şi şarpe, care reprezintă, probabil, emblema statului unitar al lui Burebista, şi un text în aceeaşi limbă cu aceea de pe plăcuţe.
citeste tot >>

Uită-te la mine, băiete: ce vezi tu, nu e adevărat. Eu nu exist... Nea Mărin nu există. Dar trăieşte... Aşa mă făcu Amza Pellea... Săracu' Amza! Muri el, ca să trăiesc eu.
citeste tot >>

Toată lumea ştia de existenţa acestor plăci. Nimeni însă nu a vrut să se ocupe de ele. Poate doar dacă ei (cei care susţin că sunt falsuri n.n) ştiau că a existat un tezaur din piese de aur, care a fost distrus, iar scoaterea la lumină a copiilor ar fi dus la un scandal. Cred că a fost dorită povestea pieselor de plumb, pentru a nu se afla povestea celor de aur, care au dispărut. Asta ar putea fi o explicaţie. Pentru că erau tone de aur acolo. Dacă au fost cel puţin 200 de piese, imaginaţi-vă.
citeste tot >>

În urmă cu câţiva ani, un număr important de cercetători avizaţi sau amatori, pasionaţi de istorie, ziarişti, fundaţii culturale, dar şi servicii secrete, societăţi oculte, mafioţi internaţionali, traficanţi de antichităţi sau de falsuri realizate în laboratoare sofisticate s-au angajat într-o adevărată bătălie, pentru a dezlega un mare mister: Tăbliţele de plumb de la Sinaia. O posibilă arhivă regală dacică, alcătuită din plăcuţe dreptunghiulare, cu dimensiuni cuprinse între 93/98mm şi 354/255mm, şi o piesă rotundă, multe dintre ele prezentând urme de agăţare.
citeste tot >>

Romanul nu este doar o epopee a poporului armean, ci şi un succes de piaţă. Se află în topul vânzărilor la cărţile de ficţiune, este tradusă în patru limbi (spaniolă, italiană, ebraică, armeană) şi se pregătesc traduceri în încă pe atâtea (suedeză, germană, franceză, sârbă). S-au organizat lecturi publice în ţară şi străinătate, a fost prezentată în emisiuni de radio şi de televiziune, a fost preluată ca subiect de masterat şi licenţă.
citeste tot >>

Au trecut 2500 de la ani de la Herodot, însă, nouă, românilor încă ne este frică să spunemadevărul. Folosim formule învăţate pentru a ne desemna înaintaşii traci ca geto-daci (adică bănăţeano-munteni sau traco-geto-daci). Iar ca spaţiu, uitând că Burebista a fost regele tracilor, domnind peste Tracia nord şi sud-dunăreană, ne limităm strămoşii la mica Dacie a lui Decebal care avea doar 'un milion de paşi', cuprinzând numai Banatul, Haţegul şi Voievodina şi tragem de ea ca de o peltea, să acoperim teritorial ceea ce ne-a mai rămas ca stat din România nord-dunăreană.
citeste tot >>

Trei descoperiri arheologice din România au făcut înconjurul lumii dând naştere la destule discuţii aprinse între specialişti. Presa a vuit că doar era vorba de cel mai vechi Homo Sapiens descoperit, de cea mai veche aşezare stabilă din Europa şi de cea mai veche atestare a scrierii pe Pământ. Sunt teorii ce au parte de adepţi şi contestatari, iar adevărul este / va fi stabilit de specialişti.
citeste tot >>

Maria Obrenovici (n. 1835, Iași - d. 16 iulie 1876, Dresda) a fost fiica lui Costin Catargiu și a soției acestuia, Smărăndița, din familia Balș. A fost căsătorită de două ori. Primul soț a fost un general sârb, împreună cu care a avut un fiu, Rudi, iar cel de-al doilea soț a fost prințul Miloș Obrenovici (decedat în 1860), căruia i-a născut în 1854 un băiat, Milan Obrenovici, viitorul rege Milan al Serbiei. Prințesa Maria Obrenovici este cunoscută pentru relația sa cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza care i-a amenajat o locuință relativ mică, dar frumoasă, foarte aproape de el. Aceasta este casa deținută de Manolache Zefcari.
citeste tot >>

Dar Dumnezeu le vede. În vremea aceasta, oricine poate vedea că n-am cruţat nici cheltuieli, nici osteneală, nici sânge, nici propria-mi viaţă, ci am purtat războiul aşa de multă vreme singur, cu sabia în mână însumi, fără să am nici fortăreţe, nici castele, nici oraşe, nici cel puţin o casă de piatră unde să mă retrag, ci abia una singură pentru locuinţă.
citeste tot >>