Istorie

Multe din şedinţele de demascare a elementelor duşmănoase erau conduse de conducători din aparatul de stat şi de partid. Astfel, şedinţa de la Institutul Politehnic din martie 1959, organizată în sala cea mare a Căminului 303 al Politehnicii, de pe Calea Plevnei, era condusă de Athanase Joja, ministrul învăţământului, Florian Dănălache, ministru al transporturilor, Jean Livescu, rectorul Institutului Politehnic şi Ion Iliescu, preşedintele UASR.
citeste tot >>

Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgenţă înfiinţase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraş, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici şi Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuţii foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului şi de a declara stare de urgenţă în orice regiune a ţării.
citeste tot >>

În ziua de 4 noiembrie, armata sovietică din Ungaria iese din expectativă şi ocupă atât Budapesta, cât şi alte centre vitale din ţară. În acelaşi timp, la Bucureşti, au fost arestaţi mai mulţi studenţi printre care şi unii dintre iniţiatorii manifestaţiei. În noaptea de 4 spre 5 noiembrie, trupele Ministerului de Interne au ocupat Piaţa Universităţii. Circulaţia a fost complet oprită, iar pe toată partea carosabilă din faţa Universităţii erau camioane în care soldaţii, înarmaţi cu arme automate, erau aşezaţi pe bănci gata de intervenţie.
citeste tot >>

Există un moment al istoriei anticomuniste din România pe care îl cunoaştem incomplet sau estompat: Mişcarea Studenţească din anul 1956. Pentru că, e bine să se ştie, Revoluţia studenţească din Ungaria n-a fost singura mişcare socială anticomunistă din acel an. Mişcări similare au fost şi în Polonia şi România, ele pornind tot din mijlocul studenţimii. Nu au ajuns la anvergura unei revolte pentru că, avertizate de cele întâmplate la Budapesta, autorităţile comuniste din cele două ţări le-au înăbuşit din faşă.
citeste tot >>

Datorita importantelor miscari de ordin politic si militar pe care le-a generat, Ionita Caloianul (Cel Frumos)a devenit una dintre cele mai insemnate personalitati valahe din Balcani. Acesta a extins granitele statului pe care il conducea, a obtinut recunoasterea oficiala atat a Bizantului, cat si pe cea a papei. De la acesta din urma, a obtinut recunoasterea titlului de rege (nu de imparat, asa cum spera) pentru sine si cea de primat pentru arhiepiscopul bisericii noului stat.
citeste tot >>

Suntem de foarte multe ori martori ai unor dispute mai mult sau mai puţin sterile pe seama importanţei unor momente din istoria comună a poporului nostru - cel de la nord şi sud de Dunăre. O perspectivă generală asupra a ceea ce s-a întamplat în trecut ne-ar ajuta să înţelegem că fiecare decizie pe care predecesorii noştri au luat-o într-un moment sau altul, a făcut ca noi să fim ceea ce suntem astăzi. Un astfel de episod - emblematic pentru întreaga istorie a Balcanilor - este războiul valahilor şi bulgarilor declanşat împotriva Bizanţului în anul 1185, ca şi constituirea unui stat puternic, având dimensiunile şi importanţa unui imperiu.
citeste tot >>

Celebrele inscripţii de la Djemer-Nasr, Kis şi Uruk, de la Sumer, care-i determinaseră pe istorici să considere scrierea sumeriană drept cea mai veche de pe pământ, erau datate pe la 3.300 i.H. Plăcuţele de lut ars descoperite de Nicolae Vlasa la Tartaria, au fost datate, la rândul lor, prin metoda cercetării cu carbon radioactiv, la o vechime de aproximativ 7.000 de ani, deci cu peste un mileniu mai ''bătrâne'' decât cele de la Sumer.
citeste tot >>

"Reprezentanţa naţională", cu cele două corpuri, respectiv Adunarea Deputaţilor şi Senatul, fusese statornicită prin Constituţia din 1866 şi reconfirmată prin Constituţiile din 1923 şi 1938. În iunie 1946, guvernul procomunist de la Bucureşti a prezentat proiectul legii electorale în vederea alegerilor programate în toamna aceluiaşi an. Textul, redactat de Lucreţiu Pătrăşcanu, lider P.C.R. şi ministru al Justiţiei, prezenta o serie de formulări care, odată aprobate, erau menite să favorizeze, în mod evident, formaţiunile politice guvernamentale. Între acestea, suprimarea Senatului, astfel încât activitatea legislativă să fie executată de un singur for: Camera Deputaţilor.
citeste tot >>

Există un destin al neamului nostru ca să străbată toate blestematele uneltiri de a-l face să dispară. Un profesor spaniol de mare prestigiu, vorbind de originea Românilor a scris:
citeste tot >>