Istorie

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
citeste tot >>

Filmul documentar ''TRANSILVANIA, ISTORIE FURATĂ'' aruncă, practic, în aer pretențiile și argumentele revizionismul maghiar. Cea mai mare parte a izvoarelor istorice (medievale și moderne) ale acestei expuneri video sunt străine și, în primul rând, maghiare. Filmul oferă românilor informații extrem de valoroase, sintetizate, comunicate într-o formă accesibilă, oferindu-le astfel o perspectivă mult mai clară asupra propriei istorii, asupra drepturilor istorice pe care le au în Transilvania.
citeste tot >>

Sediul actual al primăriei Tufeni din județul Olt este fostul conac al unui boier celebru, pe nume Anastase Simu, unul dintre cei mai mari colecționari de artă ai României din toate timpurile. El este cel care, în 1910, a fondat Muzeul Simu din București, fiind primul iubitor de artă de la noi care a contribuit astfel la educația municipalității. Muzeul Simu, realizat în stilul templelor grecești, după planul arhitectului C. Sciky, a funcționat până în anul 1960, când a fost dărâmat de autoritățile comuniste pentru a construi în locul său Magazinul de Confecții Eva. O parte din această colecție a fost mutată la Muzeul Național de Artă al României , iar o alta în colecția Simu de la Pinacoteca București.
citeste tot >>

''Istoria se scrie cu spada! Anul trecut ne-au luat ruşii Bucovina. Noi luptăm acum să rămână Bucovina în stăpânirea Neamului Românesc. Dacă n-avem aliaţi puternici, care să aibă unitate de interes, şi aşa o pierdem. Nu putem rezista faţă de aceştia, de la Est. De aceea a trebuit ca, în tot timpul vieţii noastre istorice, să facem o necontenită echilibristică. Am pierdut ceea ce am pierdut prin politica Regelui Carol al II-lea. Dacă ştiam să ne adaptăm la timp situaţiei politice din Europa, nu pierdeam nimic. Dar nu ne-am adaptat la timp. Noi am făcut sentimentalism în politică, chiar când a fost vorba de apărarea vieţii Neamului Românesc. Am făcut mereu sentimentalism pentru că suntem filofrancezi - şi am pierdut graniţele Neamului Românesc; pentru că am fost filoenglezi - şi am pierdut hotarele ţării noastre!...''
citeste tot >>

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației. Este, printre altele, inventatorul motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. Primele observații legate de efectul Coandă le-a făcut cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul a decolat, Henri Coandă a observat că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după mai bine 20 de ani de cercetare, inginerul român a descoperit principiul din spatele așa-numitului ''efect Coandă''.
citeste tot >>

Despre Petre Ţuţea s-a rostit, în orice timpuri, de către contemporani, prieteni sau duşmani, informatori sau anchetatori ai poliţiei politice, cuvântul ''geniu''. S-a vorbit ca despre un legiuitor al economiei naţionale şi în anii '40, tot ca despre un geniu se exprima în pledoaria sa Petre Pandrea în anii '50 când Petre Ţuţea intra în şirul martirilor temniţelor comuniste; un geniu îl socoteau şi contemporanii lui de după 1964 şi până la moarte, când fractura destinului său îl obligase la schimbarea bruscă a legiuitorului cu studii înalte de drept şi specializări în economie, în filozoful orator ce umbla neobosit adunând în jurul său tineri cărora le vorbea despre libertate şi demnitate tranşând cu obstinaţie problema comunismului privit, până la urmă, ca o boală inoculată, ucigătoare.
citeste tot >>

Grănicerii năsăudeni, aşa-numiţii mercenari ai Imperiului Habsburgic, erau cunoscuţi pe câmpurile de luptă sub denumirea de ''cătanele negre''. Însuşi Napoleon Bonaparte s-a confruntat cu ''batalionul îndrăcit'', aşa cum el însuşi l-a numit, şi de la care era să i se tragă moartea. Regimentul de Graniţă a fost înfiinţat la 1762. Era format din 12 companii repartizate pe 44 de comune. Regimentul muzeul nasaud 1Dan Prahaseapăra graniţa Imperiului Habsburgic despre care ştim bine că, după pacea de la Karlowitz de la 1699 între Liga Sfântă şi Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic primeşte Transilvania şi Ungaria. La 1762, Maria Tereza, împărăteasca Austiriei, hotărăşte înfiinţarea acesteui Regiment de Graniţă cu centrul la Năsăud. Militarizarea s-a făcut în trei etape, iar faza maximă a fost cea cu 12 companii în 44 de comune
citeste tot >>

Guvernul Reich-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (n.r. URSS), orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R.S.S., şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U.R.S.S., au elaborat prezentul Acord: Articolul I. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de violenţă, orice acţiune violentă, şi orice atac una asupra celeilalte, atât individual cât şi în alianţă cu alte Puteri.
citeste tot >>

Decesul principesei Ana este tratat ca un eveniment național de primă mărime, chiar dacă ea nu a jucat nici un rol în istoria României. Dar, în exil, căsătorindu-se cu Mihai, a devenit în ochii regaliștilor români o prezumtivă viitoare regină și a fost tratată ca atare. Mie mi se pare exagerat să i se acorde doliu național și să i se acorde atenție ca unei personalități cu mari realizări, când, de fapt, domnia sa nu a făcut decât să-și crească fetele, fără să-i lipsească nimic. De altfel, ea este numită impropriu ''regină a României'', ceea ce nu a fost niciodată.
citeste tot >>

Plenara C.C. a PCR din 5-6 octombrie 1967 a propus noi principii pentru reorganizarea administrativ-teritorială a țării, modificările fiind adoptate la Conferința Națională a PCR din 6-8 decembrie 1967. Cu această ocazie s-a revenit la denumirea tradițională de județe și s-au desființat regiunea și raionul. Teritoriul României era împărțit acum în 2706 comune, 189 orașe, 47 municipii, 39 județe și municipiul București cu 8 sectoare. Din anul 1968, teritoriul României s-a reîmpărțit în 41 de județe. Printre cele 20 desființate (Tecuci, Covurlui, Vlașca, Rm. Sărat, Putna, Trei Scaune etc.) se numără și județul ROMANAȚI, al cărui teritoriu a fost redistribuit către județele Olt, Dolj și Teleorman. Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia.
citeste tot >>