Istorie

Personalitatea care a consacrat ideea de unire a Transilvaniei cu Ţara Românească şi Moldova a fost, bineînţeles, Mihai Viteazul. Dar n-a fost cel dintâi care a realizat-o. Primul a fost voievodul moldovean Petru Rareş. În 1529, acesta a cucerit o mare parte a Transilvaniei iar în Ţara Românească l-a pus domn pe ginerele său, Vlad Înecatul. Iar el stăpânea Moldova. Lui Petru Rareş i-a lipsit însă ideea sau conştiinţa Unirii şi nici n-a avut inspiraţia de a se declara stăpîn peste cele trei teritorii. Fără această idee, nu a intrat în istorie ca întregitor
citeste tot >>

Era anul 1096 atunci cand, la chemarea Papei Urban al II-lea, crestinatatea isi trimitea razboinicii impotriva necredinciosilor, in ceea ce va ramane in istorie sub numele de prima Cruciada. In numele dreptei credinte, Europa crestina mobiliza o armata cum nu se mai vazuse nicicand si, sub obladuirea Vaticanului, punea bazele unui conflict ce avea sa dureze secole intregi. Paradoxal, pe fondul razboaielor dintre crestini si musulmani, tocmai figura unui conducator ''pagan'' ajungea sa simbolizeze virtutile cavaleresti, atat de cantate la curtile aristocratilor europeni.
citeste tot >>

În Europa de Vest nu se cunoaste istoria României si cei care o viziteaza acum vãd sãrãcia materialã de astãzi, si nicidecum milenara ei bogãtie culturalã si spiritualã. In plus, propaganda maghiarã din SUA se bazeazã pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteazã edituri si opinii la Bucuresti, în timp ce în Elvetia am auzit de la un doctor în istorie (la Geneva, în iunie 1999) cã Transilvania a apãrut în secolul XIII si de la un ambasador francez în România (la Lausanne, în noiembrie 1998) cã poporul român a dispãrut timp de 1000 de ani ca sã reaparã, ca prin miracol, în secolul XIV !
citeste tot >>

''Răscoala de la 1907, din judeţul Botoşani, aşa cum o arată documentele vremii, a fost una antievreiască. Nu aveau nimic cu Guvernul sau cu boierii pământeni. Au fost chiar moşii ale boierilor români apărate de răsculaţi. Revolta a fost îndreptată împotriva arendaşilor evrei'', spune istoricul Ştefan Cervatiuc. De altfel, toate rapoartele arată că doar proprietăţile aredaşilor evrei au fost devastate de ţărani, iar în oraşe, unde de fapt au fost cele mai puternice revolte, ''mahalagiii'' au devastat toate prăvăliile evreieşti şi erau cât pe ce să-i linşeze pe cămătarii şi negustorii evrei. Aceştia din urmă s-au apărat cu pistoalele, ucigând mai mulţi români şi, implicit, stârnind şi mai mult mulţimea.
citeste tot >>

Drama ciocnirii interetnice între români și maghiari a fost gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României având ca finalitate provocarea unei crize gen Nagorno-Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.
citeste tot >>

Dacă trebuie să mai aşteptăm multă vreme până când economia noastră va atinge exigenţele Uniunii Europene, cultura naţională s-a integrat, a devenit o entitate europeană, încă din epoca interbelică, şi a continuat ''dialogul la nivel înalt'' chiar şi în perioada comunistă. În ciuda condiţiilor ostile de după 1944, se poate vorbi de continuitate în cultura noastră prin performanţele mari pe care le-a dat, chiar dacă au fost mai puţine. Nichita Stănescu putea primi Premiul Nobel dacă se făceau demersurile necesare. Marin Sorescu, Marin Preda - la fel. Ca să nu mai spunem că, imediat după război, avusesem nume grele, de talie mondială: Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu şi Tudor Arghezi. De ce nu am primit Premiul Nobel?
citeste tot >>

Recunoscut în toate colțurile lumii, faimosul însemn ''Hollywood'' (inițial ''Hollywoodland'') a fost ridicat în anul 1923 și avea ca atribuție promovarea afacerilor imobiliare. Ulterior, în 1949, când literele erau mult prea deteriorate, autoritățile au decis să elimine ultimele patru litere (land) și să le repare pe celelalte. Așa s-a născut marca înregistrată ''HOLLYWOOD'', care nu a mai putut fi folosită fără avizul Camerei de Comerț a Hollywood-ului, care administrează și binecunoscutul Walk of Fame.
citeste tot >>

''Aveti peste 6.000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastra si numai cine nu vrea nu o priveste la adevarata ei valoare. Dupa parerea mea, sunteti singura tara din Europa care are istoria scrisa in propriul ei aur. Si asta este un lucru rar si exceptional, de care puteti sa fiti mandri. Probabil ca numai in America de sud, la Bogota, in celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezinta doar o parte a istoriei lor si nu o intreaga istorie gravata in aur, asa cum aveti voi. Nici la Luvru, nici la British Museum si nici in muzeele din Statele Unite nu gasim ce exista in muzeul dumneavoastra de istorie''.
citeste tot >>

Se împlinesc 26 de ani de la aprinderea necontrolată (Sic!) a scânteii Revoluției poporului român. Totodată se împlinesc tot 26 de ani de la reușita Contrarevoluției în România. Adevărul, știut de toată lumea, se lasă greu oficializat ! A trebuit ca tot doamna Evropa să ne tragă de urechi pentru ca Justiția română să-și facă meseria ! Dar nu sunt semne că vrea să-și facă datoria. Corect ar trebui să se vorbească ''înainte de revoluția din Decembrie 1989'' și ''după contrarevoluția din decembrie 1989''. Spre aducere aminte!
citeste tot >>

Cei doi mari poeţi au fost prieteni. Convingerile politice nu au reuşit să-i despartă, aşa cum prietenia n-a reuşit să le schimbe sau să le influenţeze convingerile. Octavian Goga lupta, pentru neamul său, pentru obţinerea dreptului la autodeterminare, deci inclusiv realizarea Unirii cu vechiul Regat al României, în timp ce Ady Endre dorea şi el ca imperiul bicefal Austro-Ungar să dispară, dar vastele teritorii aflate sub stăpânirea lui să revină, în principal, Ungariei. Octavian Goga a avut de suferit mult pentru lupta sa. El a înfruntat însă, cu mult curaj, orice obstacol, inclusiv amenzile grele şi puşcăria în temniţele austro-ungare. În 1914, a părăsit Ardealul, mutându-se la Bucureşti, unde a militat insistent pentru intrarea României în război şi intrarea trupelor române în Transilvania, pentru dezrobirea provinciei sale natale.
citeste tot >>