Istorie

''N-am decât o teamă, ca evreii să nu sfredelească şi să stăruiască atât de mult pe lângă puteri spre a căpăta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât să ne silească a li le da... Acum câteva luni, izraeliţii se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au făcut atâta tămbălău în Europa, de când presa evreiască din toate ţările atacă cu înverşunare România şi vrea să obţină cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici, deocamdată''.
citeste tot >>

De-a lungul timpurilor, ţinuturile carpato-danubiano-pontice au fost, cu mici pauze, un adevărat câmp de luptă. Aflate într-o poziţie strategică în nordul Balcanilor şi la întretăierea marilor drumuri comerciale ce legau nordul de sud şi estul de vest, principatele şi formaţiunile statale româneşti au fost în permanenţă ameninţate de vecini puternici şi mari imperii. Fie se aflau în drumul otomanilor către vest, fie erau râvnite de puternicele regate ale Poloniei şi Ungariei pentru resursele importante aflate pe teritoriul lor, Moldova şi Ţara Românească au dus o continuă luptă pentru menţinerea independenţei sau măcar a integrităţii teritoriale.
citeste tot >>

Se vehiculează că, în disputa dintre Rusia și UE, Republica Moldova ar fi un ''premiu neînsemnat'' (The Economist), totuşi, destinul nostru nu poate fi pus totalmente în raport de rezultatul bătăliei marilor puteri pentru statele CSI din fosta U.R.S.S. Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană, fiindcă trecutul ne este european. Considerăm că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante. Iar, pentru Republica Moldova, scopul este nu doar asocierea, alias parafarea şi ratificarea documentelor semnate la summit-ele UE, cât revenirea, propriu-zisă, în familia statelor europene.
citeste tot >>

A fost haiduc în tinereţe, consilier al lui Tudor Vladimirescu, a pus bazele primului ziar românesc şi a creat drapelul tricolor. A inventat tocul cu rezervor, a fost membru titular al Academiei Române din 1870, fondator al colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, a organizat învăţământului naţional românesc şi a fost primul român care a călătorit cu trenul. Iată doar câteva din lucrurile care se pot spune despre Petrache Poenaru.
citeste tot >>

Acum 415 ani, Mihai Viteazul construia la Alba Iulia prima reședință Mitropolitană a Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei. Deși detractorii săi de modă mai veche sau mai nouă îl acuză pe Mihai Viteazul că ar fi fost doar un aventurier, mărturiile și faptele voievodului contrazic această teorie. În politica sa de eliberare a românilor transilvăneni un rol important l-a avut Biserica. Conștient de faptul că era singura instituție a românilor din acea vreme, Mihai Viteazul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a întări Biserica ortodoxă din Ardeal.
citeste tot >>

O propunere unică în istoria României și pomenită în puține cărți de memorii ar fi putut aduce Ungaria sub conducerea autorităților de la București. La puțin timp după Unirea de la 1918, un grup de aristocrați maghiari i-au cerut Regelui Ferdinand să domnească și peste Ungaria. Primul impuls al Regelui a fost să dea curs acestei inițiative.
citeste tot >>

În privința exprimării adevărului istoric, cărțile de după 1989 ale lui Lucian Boia (profesor universitar doctor, plătit de statul român la Universitatea din București) nu sunt cu nimic mai presus de vestita teorie a ''spațiului vid'' a lui Eduard Robert Rösler (''Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Rumäniens'' [Studii românești. Cercetări asupra istoriei mai vechi a României], Leipzig, 1871). Și nici cu aberațiile insultătoare ale lui H.R. Patapievici, care are măcar circumstanța că e alogenetic. Dar Lucian Boia?
citeste tot >>

Eliberarea naţională şi afirmarea spirituală a românilor sunt procese pe care Dughin le plasează în contextul mai larg al dualismului geopolitic european, dar interpretarea sa capătă un caracter sui generis. Latinismul este socotit o ideologie impusă de uniaţie, iar ortodoxia este interpretată după un model de gravitaţie spre Moscova. România Mare (după Dughin) s-a afirmat pe următoarele liniamente istorice:
citeste tot >>

Se consumă încă multă cerneală pentru a demonstra că în România a existat un holocaust împotriva populației evreiești. Se urmărește culpabilizarea statului român, a întregului popor și, în special, a șefului statului de la vremea aceea, Mareșalul Ion Antonescu. Iar vocile evreiești care contestă o asemenea culpă sunt bruiate sau astupate fără menajamente.
citeste tot >>

Cornel Dumitrescu a fost românul care, cumpărând fabricile de textile din Cernăuți, a salvat de la deportarea în lagărele nemțești, deci de la moarte, 3.600 evrei (celebrul Oskar Schindler a salvat numai cca 1.000 evrei), pretextând față de germani - care controlau Bucovina - că industria lucrând pentru armată are nevoie de lucrători.
citeste tot >>