Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

Cum se numeşte şi în memoria cui a fost ridicat monumental "LEUL" de la Cotroceni?

Data publicarii: 01.12.2012 22:11:00

De ziua României, în timp ce la Arcul de Triumf se desfăşura parada militară, la monumentul „Leul” se depuneau coroane de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pentru reîntregirea ţării. Una dintre cele cinci coroane depuse pe treptele soclului era tricoloră şi a fost adusă de liderul sindical Denisa Popovici, din partea Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR şi a Alianţei Naţionale Sindicale Feroviare.

 

 


Poate că cea mai importantă sărbătoare a naţiunii este un bun prilej de a explica ce este cu acest monument pe care toată lumea îl numeşte „Leul” dar despre care foarte puţini ştiu ce reprezintă şi în memoria cui a fost ridicat (deşi, în partea inferioară a ansambluluui, într-un medalion de bronz, există o explicaţie)...

 

Aşadar, acest reper important al Bucureştiului se numeşte MONUMENTUL EROILOR DIN ARMA GENIULUI şi a fost înălțat, începând din 1927, la inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza care, în calitate de comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, a lansat atât operațiunile de colectare a fondurilor necesare, cât și organizarea concursului pentru stabilirea realizatorului.

 

 

Monumentul a fost realizat de sculptorul Spiridon Georgescu și turnat în bronz la Fabrica și turnătoria V.V. Rășcanu din București.

 

Elementul dominant al monumentului, reprezentând un leu, are o lungime de 5,40 m, o înălțime de 4,40 m și cântărește 6 tone. Leul este înfățișat stând pe o țeavă de tun și pe o cască, peste care este desfășurat un drapel de luptă, toate aparținând trupelor inamice. Simbolizează rezistența, dârzenia și vitejia de care a dat dovadă oștirea română în Primul Război Mondial, în campaniile din anii 1916-1918, în special în timpul încleștărilor dramatice de la Oituz, Mărășești și Mărăști.

 

În cele patru colțuri ale ansamblului statuar sunt reprezentați 4 soldați stând de strajă, echipați adecvat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaș, un ceferist, un pontonier și un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg.

 

 

Ostaşul cercetaş şi ostaşul ceferist

 

Ostaşul telefonist şi ostaşul pontonier

Pe cele patru părți laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel:

 

 

  • pe latura din față, construcția unor infrastructuri de cale ferată;
  • pe latura stângă, organizarea trecerii unui curs de apă cu ambarcațiuni mobile și pe vase de echipaj;
  • pe latura dreaptă, amenajarea unei poziții de apărare cu tranșee, rețele de sârmă și lucrări de nuielărie;
  • pe latura din spate, realizarea și deservirea posturilor/centrelor telefonice și telegrafice;


În plus, pe laturile din stânga și dreapta a soculului principal, la nivelul părții superioare a statuetelor, sunt montate două embleme reprezentând semnul de armă al geniului, la acea vreme.

Pe fața dinspre piață a soclului se găsește inscripția:

„SPUNEȚI GENERAȚIILOR VIITOARE CĂ NOI AM FĂCUT SUPREMA JERTFĂ PE CÂMPURILE DE BĂTAIE PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI”

 

În vremea comunismului, pentru mulți ani, inscripția fusese ciuntită, cuvintele pentru întregirea neamului fiind scoase. Aceste cuvinte care au fost reașezate la locul lor după ce revista Flacăra, condusă de Adrian Păunescu, a dus o campanie în sprijinul restaurării inscripției originale.

 

În partea inferioară, sub această inscripție, se află un medalion de bronz, înconjurat de lauri, din care rezultă în cinstea cui s-a ridicat acest monument triumfal:

„EROILOR DIN ARMA GENIU 1913; 1916-1919”.

 

Sursă: Wikipedia

Fotografii: Miron Manega

 

Afisari: 4081
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter