Modelul De Ţară

Între o vizită recentă, la începutul lui martie, la Washington, probabil ca membru al Clubului de la Roma internațional, și un comentariu simplu, direct, de recunoștere, însoțit de fotografia sa pe pagina a I-a a trustului de media al Kremlinului, Russia Today, Călin Georgescu, tehnocrat european și naționalist român stabilit temporar la Viena, s-a aflat la 13 martie în Nord, în Maramureșul descălecătorilor de țări române din sec. (13?) 14. La Biblioteca ''Petru Dulfu'' din Baia Mare
citeste tot >>

Profesorul Florian Colceag împlineşte astăzi 64 de ani. Nu mai explic cine este și ce a făcut, pentru că deja este o figură a spațiului public românesc (până în 2010 era cunoscut mai mult în mediile gândirii de elită din străinătate) și sunt bucuros că mă număr printre puținii care nu s-au sfiit să-i promoveze personalitatea. Între timp media l-a definit cu o sintagmă care chiar i se potrivește:
citeste tot >>

Pe data de 1.03.2010, profesorul Florian Colceag publica pe Certitudinea.ro articolul ''O APLICAŢIE A MODELULUI DE ŢARĂ: Programul de retehnologizare a României''. În același an, pe 16.06.2010, același profesor publica, pe același site, ''LEGEA INOVĂRII TEHNOLOGICE''. Recent, pe 11 martie, acest proiect de lege a fost depus la Președinția României. Vom vedea dacă LEGEA INOVĂRII TEHNOLOGICE va avea vreun efect asupra președintelui Klaus Iohannis. Pentru conformitate, o mai publicăm și noi o dată (M.M.)
citeste tot >>

Statul e bolnav, iar firava economie este mereu în recesiune; zi de zi sute de firme falimentează, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton şi democraţia românească par a nu se adecva intereselor poporului roman. La 25 de ani de la Revoluţie, România nu a atins standardele aşteptate. Nu a devenit nici ''tigru'' economic şi nici democraţie autentică... Cine a împiedicat dezvoltarea şi progresul? Nu veţi găsi răspunsuri pe reţelele de socializare. Cauza stă în lipsa capacităţii şi valorilor trebuitoare unei clase politice româneşti parcă ruptă de popor şi neiubitoare de ţară! În 1989, infrastructura industrială situa România între primele 10 ţări din Europa.
citeste tot >>

Atât de rar dau peste astfel de știre, încât mă grăbesc s-o împărtășesc cu voi. Câteodată mi se urăște și mie de câte lucruri negative subliniez în postările mele, așa că mă bucur când am prilejul de a scrie și despre fapte și oameni care-ți redau puțin încrederea că societatea noastră nu e chiar total dezarticulată. Sigur, cu o floare nu se face primăvară, dar parcă îți mai pălește pesimismul când vezi că mai sunt români care au înțeles că plânsul de milă și statul cu mâna întinsă la ''stat'' nu sunt soluții pentru problemele cu care se confruntă.
citeste tot >>

''Nea Vasile şi nea Petrică,/ Nici măcar nu mă mai aşteptam să-mi scrieţi, dar iată că de vreo lună nu mai trecui prin Place Dauphine. Ieri cînd trecui pe la un amic de'l lăsai în locul meu la mansardă, mă strigă portaru şi'mi dete vreo 8 scrisori sosite din ţară în care o găsii şi p'asta de la aldi matale. Nea Vasile şi nea Petrică io vă dădui adresa asta că aci mă cunoaşte şi poştaşu şi portaru casei şi mi le păstrează.
citeste tot >>

După eșecul socialismului egalitarist și al neoliberalismului globalizator, Călin Georgescu - președintele Centrului European de Cercetare de pe lângă Clubul de la Roma - propune o a treia cale de dezvoltare a României, plecând de la extraordinarele resurse naturale și umane existente, guvernate de principii morale solide. Andrei Cristea a aflat vectorii Proiectului de Țară propus de Călin Georgescu.
citeste tot >>

Într-un peisaj de un cenuşiu selenar, în care foarte puţini par a nu îşi fi pierdut încă busola, ieşirea din sensul giratoriu în care ne tot învârtim de 25 de ani o putem afla, cei care mai ştim să citim, în această carte-breviar de gândire politică, economică, socială şi geopolitică sănătoasă, insuflată de dragostea de ţară. Editura LOGOS are plăcerea să vă semnaleze apariţia celei mai recente cărţi a dr. Călin Georgescu, intitulată CUMPĂNA ROMÂNIEI. Coperta lucrării este semnată de maestrul Eugen Mihăescu. Lucrarea poate fi găsită în reţeaua de librării Cărtureşti, în reţeaua de librării Alexandria, în reţeaua de librării Sophia, precum şi la Librăria Eminescu-Bibliostar din Bucureşti.
citeste tot >>

''Iar noi locului ne ținem, / cum am fost așa rămânem.'' (M. Eminescu). Un neam se ține de locul lui ca să poată dăinui. Pentru că locul lui de pe pământ are un corespondent al său în cer. Neamul își propagă ființa în timp și peste timp prin generațiile sale succesive. Care pot obosi, se pot risipi, pot asculta glasurile sireneleor de pe marea întindere a veacului și pot expune ființa neamului la teribile rătăciri. Mulți își imaginează că problema sentimentului de neam este o chestiune anacronică.
citeste tot >>

În data de 1 Decembrie 2014, de Ziua Națională a României, postul TVR Târgu Mureș a difuzat de la ora 16.00 un dialog de 10 minute, intitulat ''No comment'', în limba maghiară, menit să discrediteze Marea Unire și să arate rolul protector al Ungariei asupra Transilvaniei, precum și felul în care românii ar fi manipulat și falsificat datele istorice și realitățile din Transilvania și ar fi forțat situația pentru a obține Unirea pe calea armelor.
citeste tot >>