În toamna anului 2010, la invitaţia profesorului Florian Colceag, a venit în România (din Australia), Merrik Chatfield, unul dintre cei mai mari specialişti din lume în managementul crizelor. Prezenţa lui a trecut, evident, neobservată şi nesemnalată de presă. Singura publicaţie (online) care a făcut-o, totuşi, a fost CERTITUDINEA   

Merrik Chatfield conduce o echipă de experţi în managementul crizelor şi al dezastrelor de orice fel şi face asta de 36 de ani (în România nici nu se ştia până acum că există şi o astfel de formă management). Expertul australian a colaborat cu 40 de guverne din Asia, ţările din Pacific, America de Nord, Europa şi Orientul Mijlociu printre care: Afganistan, Australia, Bangladesh, Cambodgia, China, Timorul de Est, Fiji, Hong Kong, India, Indonezia, Iordania, Laos, Malaezia , Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Noua Zeelandă, Coreea de Nord, Pakistan, Papua Noua Guinee, Filipine, Samoa, Insulele Solomon, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Thailanda, Tonga, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Vietnam etc.

Scopul invitaţiei a fost iniţiativa lui Florian Colceag de a inaugura şi în România un institut de management al crizelor. Australianul a fost dus de profesor la Preşedinţie, la Parlament, la Guvern şi la o parte din opoziţie. Nu i-a luat nimeni în considerare, existau alte priorităţi la vremea aceea.

Ei, bine, în acest moment, prioritatea este chiar criza. Sau aşa ar trebui să fie. Este nevoie, într-adevăr, de “Jos Băsescu!” (pentru că, fără asta nu se poate face nimic). Problema este: ce vom face? Crin Antonescu i-a declarat lui Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI, că avem programe (adică au ei, cei din USL). Erik de Vrijer nu prea l-a crezut, spunându-i, printre altele,  că "este foarte important, nu doar să vorbim despre aceste măsuri, ci să şi acţionăm". Nu prea cred nici eu în asemenea măsuri, având în vedere antecedentele…

Şi totuşi, soluţiile există! Dar nu în mediul guvernamental, ci în acela al Societăţii Civile. Al CNSC, mai exact, pentru că CERTITUDINEA face parte din această platformă. În acest moment, când Uniunea Europeană este îngrijorată realmente de ceea ce se întâmplă în România (o ţară care nu ştie nici câţi locuitori are) e dispusă, totuşi, să crediteze justeţea demiterii lui Băsescu, dar numai dacă guvernul e în stare să prezinte un plan coerent de ieşire din criză. Eu cred că guvernul Ponta nu-l are şi nici nu-l poate realiza rapid, decât cu specialişti străini, plătiţi cu 1.500 de euro pe oră (ăsta-i preţul pieţii!).  

O mai spun o dată, poate mă aude cineva: programul poate fi realizat în România, într-un timp foarte scurt şi la preţuri aproape derizorii, în comparaţie cu cele amintite. Iată, de pildă, structura unui proiect funcţional şi salvator, articulat în termenii orizontului de aşteptare, în ceea ce ne priveşte, al Uniunii Europene. Îi aparţine profesorului Florian Colceag. Tot el este cel care l-ar putea finaliza, cu o echipă de specialişti DIN ROMÂNIA. Nu-mi fac nicio iluzie, îmi fac doar datoria, prezentându-l… (Miron Manega)

Programul administrării ieşirii din criză prin efort instituţional

   Prof. Dr. FLORIAN COLCEAG

Ieşirea din crizele existente nu se poate face decât prin utilizarea modelului colaborativ între instituţiile statului şi cu ajutorul participării prin programe coerente a societăţii civile. Aceasta presupune reconsiderarea arhitecturii instituţionale şi corelarea eforturilor acestora. Modelul de mai jos răspunde parţial acestor cerinţe, el putând fi completat cu alte detalii de structură instituţională.

Ministerul finanţării economiei productive şi a economiei sociale

Conţine departamentele de planificare bugetara pe urgenţe şi importanţe, de repartizare bugetară pe necesităţile dezvoltării şi consumurilor populaţiei, de proiectare salarială pe criterii cantitative, calitative şi de responsabilitate, de impozitare sau relevanţă, de amendare, de proiectare de politici financiare conforme dinamicii perioadei, colaborarea transfrontalieră etc.

O listă sumară de programe este dată în continuare. Toate programele au nevoie de structura pe departamente prezentată mai sus, pentru a putea fi puse în practică.

a)      program de eficientizare a activităţilor şi orientarea de fonduri

Acest program se poate realiza prin introducerea unui sistem de contabilizare şi management în timp real a activităţilor planificate. Astfel de sisteme există şi sunt practicate în anumite ţări din UE şi pot fi importate. Orientarea de fonduri presupune realizarea de bugete pe bază de analize complexe a dinamicii economico-sociale, luând în calcul studiile de prognoză şi transferul de bune practici internaţionale ce răspund cel mai bine la problemele create de crizele şi de dinamica actuală. 

b)     programe de creştere a nivelului de civilizaţie comunitară

      Acest program se poate realiza prin analiza costului mediu de viaţă şi a necesităţilor primare din coşul zilnic în proiectarea salarială bugetară. Programul trebuie să aibă acoperite subprograme de întrajutorare şi coparticipare a populaţiei prin acţiuni comunitare comune, acestea putând conduce la micşorarea costurilor şi implicit la economii ce se vor răsfrânge în creşterea confortului fără cheltuieli suplimentare. O linie de practică internaţională ce poate fi urmată este cea creată de conceptul şi sistemul  Gross National Hapiness şi, de asemenea, de programele de economie socială . 

c)      programe de reconversie şi orientare profesională către domeniile emergente 

Aceste programe de finanţare prioritară iau în calcul costurile abandonului sau lipsei de perspective de angajare pe piaţa muncii şi permit realizarea unei linii de proiectare bugetară a măsurilor de reconversie în directă relaţie cu programele de dezvoltare sectorială. Programele depind direct de cunoaşterea sectoarelor inovative şi de o prognozare a impactului produselor inovative pe pieţe, dar depind, de asemenea, şi de stimularea, prin eforturile antreprenorilor, a reconversiei şi orientării către alte domenii emergente. Bugetarea acestor programe este necesar să fie făcută anterior împărţirii bugetului de stat între diverse ministere, în urma unor analize de risc şi de eficienţă pe termen scurt, mediu sau lung a finanţării acestor programe. 

d)     programe de finanţare a dezvoltării şi de capital de risc

Aceste programe cuprind linii de eficientizare a deschiderii de noi afaceri prin crearea de birouri specializate, platforme de colaborare între toţi factorii interesaţi, publici sau privaţi, structura de fonduri de capital de risc, fonduri de garantare sau contragarantare, structura de monitorizare a activităţilor şi de finanţare condiţionată de parcurgerea etapelor obligatorii ce permit eficientizarea afacerilor, structura de expertiză publică sau privată ce poate fi solicitată, în caz de necesitate, de factorii economici. 

e)      program de recuperare a resurselor regenerabile sau secundare

Aceste programe cuprind linii de finanţare prioritară către tehnologiile inovative ce utilizează deşeurile, gunoaiele sau alte resurse secundare regenerabile. De asemenea, programul cuprinde linii de finanţare a activităţilor de intervenţie asupra mediului natural sau social ce permit regenerarea potenţialelor naturale sau sociale, precum reîmpăduriri, depoluarea solurilor, apelor, sau aerului, antreprenoriat social, etc. 

f)       programe de minimizare a impactului negativ pe mediu

Aceste programe cuprind linii de finanţare a dezvoltării şi implementări de tehnologii inovative ce minimizează impactul negativ asupra mediului natural sau social-uman. Prin minimizarea factorilor de risc asupra mediului, această linie de programe produce o micşorare a cheltuielilor legate de sănătate, de lipsa de eficienţă socială sau de neintegrarea pe piaţa muncii, conducând la economii bugetare consistente.

Ministerul apărării militare, justiţiei, internelor şi managementul crizelor şi dezastrelor

Conţine departamentele de apărare militară, protecţia informaţiilor, dezvoltare inovativă de mijloace de intervenţie, interne, procuratură, justiţie, managementul crizelor şi dezastrelor, relaţii externe etc. În acest caz, este necesară crearea unui cluster ministerial ce va colabora în cazul apariţiei unor necesităţi sau urgenţe, de asemenea prin răspunsuri specifice în cazul unor programe comune.

a) programe de intervenţie în caz de necesitate sau urgenţă 

Aceste programe presupun existenţa unor baze de date operative ce-şi corelează conţinuturile prin care se poate şti, la orice moment, istoricul existenţei unei persoane. De asemenea, se dezvoltă liniile de cooperare pe urgenţe dintre diferitele structuri, astfel încât să poată răspunde în timp real la diferitele pericole sau situaţii de criză. Programele trebuie, de asemenea, să fie deasupra unor unităţi specializate şi să poată atrage şi alte unităţi specializate sau populaţia, în cazul unor crize sau dezastre. Pentru aceasta este necesară existenţa unor portofolii de soluţii prestabilite, dar şi a unor comitete de criză capabile să ia decizii în caz de urgenţă şi să organizeze răspunsurile şi activităţile necesare. 

b) programe de finanţare a dezvoltării şi de capital de risc

      Aceste programe vor conţine linii de supraveghere şi auditare a funcţionării programelor de finanţare şi a modului de utilizare a banilor. Programele au linii de combatere a corupţiei, linii de anti-fraudă, linii de recuperare a fondurilor prost orientate sau furate, linii de încurajare a investiţiei de capital de risc prin îndepărtarea factorilor generatori de insucces. 

c) programe de dezvoltare de mijloace strategice de intervenţie 

Aceste linii de programe conţin linii specifice de tipul controlului averilor necuvenite, controlul fondurilor neutilizate în circuitul economic, direcţionarea de fonduri de urgenţă în caz de necesitate. De asemenea, aceste programe conţin şi dezvoltările de mijloace specifice ce permit eficientizarea răspunsului la crize şi micşorarea daunelor produse, precum şi dezvoltare de mijloace de prevenire a crizelor sau dezastrelor. Aceste programe pot fi derulate prin proiectarea şi punerea în funcţiune a unui Institut de Management al Crizelor şi Dezvoltare Durabilă, ce se va ocupa de proiectare de soluţii şi antrenarea tuturor celor implicaţi în managementul crizelor, atât din instituţiile de stat, cât şi din instituţiile particulare sau din societatea civilă.

Ministerul economiei şi inovării tehnologice

Conţine departamentele de dezvoltare de pieţe, de evaluare a nevoilor pieţelor şi comerţ, de dezvoltare industrială bazată pe inovare, de cercetare şi inventică, de venture capital şi finanţare strategică, de dezvoltare şi optimizare a resurselor energetice, de exploatare sustenabilă a materiilor primare de dezvoltare a competitivităţii etc. Programele specifice gestionate de aceste departamente sunt următoarele: 

a)      programe de promovare pe valoare profesională, metodologică şi socială

Aceste programe conţin liniile de contabilitate managerială şi politică de personal care permit atragerea în administraţie a celor care au cele mai bune abilităţi de a răspunde la solicitările fişelor de post. De asemenea, conţin criteriile de evaluare cantitativă şi calitativă a muncii efectuate, de apreciere a relevanţei măsurilor luate şi de dezvoltare a unor linii de reconversie către domeniile unde cei implicaţi au aptitudinile necesare. De asemenea, programele conţin şi liniile de educare a antreprenorilor sau a altor persoane implicate în regulile şi procedurile de lucru, ce permit eficientizarea activităţilor prin evitarea liniilor clientelare şi promovarea pe valoare profesională şi schimbarea unui manager doar în condiţiile apariţiei unui alt manager de o valoare profesională superioară.

b)     programe de dezvoltare sustenabilă

Aceste programe conţin liniile de diagnoză a sustenabilităţii proiectelor, a necesităţii inovării tehnologice, a analizei competitivităţii pe piaţa internaţională a diferitelor produse, de diagnoză a nevoilor emergente apărute pe pieţe, de investiţii în inventică şi inovare tehnologică sustenabilă ecologic şi social, de dezvoltare de pieţe pentru produsele inovative. De asemenea, conţin liniile de responsabilitate corporatistă şi platformele de colaborare sau competiţie între factorii economici. 

c)      programe de reconversie şi orientare profesională către domeniile emergente 

Această linie de programe conţine următoarele: estimarea necesităţii de forţă de muncă în prezent şi pe viitor  în diferite ramuri economice, luând în considerare prognoza pe termen mediu asupra impactului dezvoltarii tehnologiilor inovative. De asemenea, conţine necesitatea de forţă de muncă şi nivelul de pregătire solicitat de rezolvarea unor crize existente, precum criza de mediu sau altele, şi strategiile de reorientare a forţei de muncă spre domeniile emergente sau către domeniile de intervenţie directă. Adiţional faţă de această linie, mai conţine şi proiectarea de politici publice faţă de care se subordonează programele de instruire şi pregatire a forţei de muncă reorientabilă către alte domenii, precum şi programe de transmitere de experienţă practică sau teoretică între generaţii, sau de ofertare de oportunităţi de lucru pentru pensionari cu experienţă profesională veche sau recentă. O altă direcţie de lucru este aceea de pregatire profesională iniţială făcută tinerilor în timpul şcolii, de realizare a unei platforme de lucru între factorii economici şi educaţie care să permită realizarea unor curricule adecvate şi formarea unor abilităţi iniţiale necesare ulterior pe piaţa muncii chiar din perioada şcolară.

Ministerul educaţiei si resurselor umane

Conţine departamente pentru educaţia copiilor, a tinerilor, a adulţilor, a consumatorilor, educaţie pentru integrarea pe piaţa muncii, educaţie superioară şi brain-regain, cercetare academică fundamentală şi aplicată, cultura naţională şi internaţională, patrimoniul cultural şi educaţional etc. Programele specifice susţinute de toate departamentele acestui minister sunt:

a) programe de antreprenoriat social     

Aceste programe sunt orientate către egalitate de şanse la educaţie de orice nivel şi pe orice direcţii de educare, ţinând seama de caracteristicile cognitiv-comportamentale şi culturale ale elevilor. Programele sunt destinate depistării şi cultivării abilităţilor şi comportamentelor sociale pozitive ale elevilor  sau adulţilor, astfel încât să le faciliteze atât integrarea socială, cât şi succesul ulterior pe piaţa muncii. 

b) programe de promovare pe valoare profesională, metodologică şi socială

Aceste programe sunt orientate către evaluarea pe criterii cantitative, calitative, corelative sau normative a diferitelor realităţi sau produse. De asemenea, sunt orientate către atitudine proactivă în rezolvarea diferitelor probleme legate de organizare, atitudine civică, ducerea la bun sfârşit a unor acţiuni sau aprecierea corectă a unor produse şi dezvoltarea de produse creative.

c) program de eficientizare a activităţilor şi orientare de fonduri 

Aceste programe sunt destinate în principal educaţiei adulţilor pe principiile economiei sociale şi cuprind modele de lucru în comun ce permit eficientizarea activităţilor, modele de gestiune de fonduri şi lucru cu sectorul financiar, modele de organizare reciprocă şi promovare de bune practici, modele de absorbţie şi promovare de produse inovative, modele de selectare şi promovare pe funcţiile reprezentative ale celor ce pot servi cel mai bine comunitatea.

d) programe de orientare profesională în funcţie de capacităţi şi nevoi

Aceste programe cuprind educarea utilizatorilor în accesarea de fonduri interne sau externe şi în ducerea la bun sfârşit a acţiunilor de implementare. De asemenea, cuprind educarea consumatorilor în achiziţionarea de produse sau în selectarea celor de calitate ce formează o bază optimă de dezvoltare a programelor economice şi sociale, evitând produsele cu efecte sau consecinţe colaterale negative. Pe baza acestor cunoştinţe se vor proiecta, de asemenea, programele de orientare profesională în funcţie de capacităţi, nevoi şi puncte de vedere asupra unor subiecte sau domenii.

Ministerul dezvoltării şi fondurilor europene

Conţine departamentele de foresight, planificare economică şi absorbţie de fonduri, gestionarea fondurilor de buffer, garantare şi contra-garantare, creditare, auditare, redirecţionare  şi consultare cu beneficiarii, afaceri europene, etc. 

a) programe de orientare pe piaţa muncii 

Aceste programe sunt destinate reconversiei profesionale şi utilizării forţei de muncă excedentare, în realizarea programelor de dezvoltare finanţate din fonduri europene.

Obligativitatea de potenţare şi utilizare a forţei de muncă pregătită în cadrul programelor europene se poate realiza prin proiectarea de linii de programe complementare şi asocierea mai multor programe. 

b) programe de orientare profesională în funcţie de capacităţi şi nevoi 

Aceste programe sunt destinate evaluării şi rezolvării unor nevoi de infrastructură, de mediu, de dezvoltare şi inovare economică, sau pe alte direcţii de programe acoperite de diferitele POS-uri. Rezultatele acestor programe identifică nevoia de personal necesar implementării acestora şi furnizează datele necesare programelor de orientare şi instruire pentru piaţa muncii. 

c) programe de creştere a nivelului de civilizaţie comunitară

Aceste programe sunt destinate dezvoltării comunitare şi îmbunătăţirii condiţiilor materiale şi a comportamentului social în diferitele medii socio-culturale. Programele sunt destinate micşorării ecartului faţă de societăţile avansate, fără a pune în pericol patrimoniul cultural propriu şi valorile sociale autentice proprii.

Ministerul asistenţei şi integrării sociale pe piaţa muncii  

 Cuprinde departamentele de integrare socială şi pe piaţa muncii, prin programe specifice, de recuperere a tinerilor cu tendinţe de abandon educativ şi social, de integrare culturală, de long life learning, de asistare sociala condiţionată de absolvirea programelor educative şi comportament social civilizat, etc.  

a)      programe de antreprenoriat social

Aceste programe sunt orientate către descoperirea abilităţilor pozitive şi a tradiţiilor de organizare internă specifice diferitelor comunităţi şi de a le potenţa şi valorifica la nivelul necesar competitivităţii pe pieţe prin programe de instruire şi integrare specifice.

b)     programe de orientare pe piaţa muncii

Aceste programe sunt destinate creării de locuri de muncă în sectoarele emergente şi dezvoltării, prin măsuri specifice guvernamentale, a iniţiativelor sectorului productiv de a absorbi forţa de muncă instruită în prealabil, în condiţiile negociate cu dezvoltatorii economici.

 Protecţia socială va fi făcută condiţionat de implicarea persoanelor în programele de instruire şi reconversie socială, cu excepţia persoanelor incapabile de muncă din motive de vârstă sau de sănătate.

Ministerul agriculturii, silviculturii şi mediului

Conţine departamentele de optimizare a utilizării sustenabile a terenurilor, de întreţinere a biodiversităţii, de optimizare a utilizării tehnologiilor sustenabile în agricultură, de recuperare a terenurilor poluate sau deşertificate, de împădurire şi exploatare sustenabila a pădurilor, de depoluare şi responsabilitate corporatistă, garda de mediu, turism, etc. 

a)      programe de dezvoltare sustenabilă

 Aceste programe sunt destinate introducerii tehnologiilor inovative în recuperarea potenţialelor şi biodiversităţii mediului natural, prin micşorarea impactului negativ al chimizării faţă de mediul natural şi prin reconsiderarea rolului fiinţelor vii din ecosistem la sustenabilitatea economiei umane. Programele de dezvoltare sustenabilă pot fi transferate din bunele practici internaţionale sau proiectate în ţară şi pilotate, apoi extinse. Ele pot fi susţinute prin eforturi de cercetare teoretică şi aplicată ce conduc la o rapidă creştere economică concomitent cu refacerea potenţialelor naturale 

b)     program de recuperare a resurselor regenerabile sau secundare

Aceste programe sunt destinate orientării resurselor umane cu calificare prin diplome sau prin experienţă transmisă cultural în comunitatea lor, către domeniile în care pot utiliza resursele secundare sau regenerabile în dezvoltarea unei micro-economii locale, în armonie cu mediul natural. Programul are de asemenea o componentă inovativă bazată pe cercetare, ce permite reciclarea deşeurilor şi crearea de locuri de muncă pentru comunităţile experimentate cultural în utilizarea resuselor secundare. O altă componentă importantă a programului este dată de recuperarea mediului natural cu ajutorul produselor high tech şi a invenţiilor recente.

c) programe de proiectare de infrastructură, cu minimizarea impactului negativ pe mediu

Aceste programe sunt destinate proiectării sustenabile a infrastructurii energetice şi de transporturi, cu minimizarea efectelor negative asupra mediului. Acest gen de proiectare va ţine cont de sustenabilitatea ecosistemelor traversate de infrastructură, sau dezvoltate pentru optimizarea generării de energie. Rolul acestor studii este de a găsi soluţii alternative care micşorează sau anulează impactul negativ asupra mediului natural.

 d)     programe de recuperare a sănătăţii umane, prin recuperarea echilibrelor de mediu

Aceste programe se ocupă de găsirea de soluţii alternative care să anuleze efectele negative şi crizele de mediu produse de sistemul industrial, sistemele de transporturi şi infrastructură energetică, permiţând simultan existenţa unui sitem de infrastructură capabil să asigure capacitatea operativă în caz de crize sau dezastre de orice fel.

Ministerul transporturilor şi a infrastructurii energetice

Conţine departamentele de optimizare a infrastructurilor, de proiectare de infrastructuri în conformitate cu planurile naţionale, de dezvoltare de infrastructuri, de inovare tehnologică şi modernizare a infrastructurilor, dezvoltare locală a sectorului energetic, etc.

 a) programe de minimizare a impactului negativ pe mediu

Aceste programe permit dezvoltarea industrială pe arii restrânse în preajma căilor de transport şi energie, restricţionând zonele de risc de mediu şi respectând arii largi lipsite de poluare industrială. Pe de altă parte, programele conduc şi la o intervenţie directă asupra poluatorilor industriali care, prin sistemele de amenzi de mediu, calculate la nivelul costurilor primare şi adiţionale ale impactelor secundare ale poluării, vor fi forţaţi să retehnologizeze şi să depolueze mediul înconjurător.

b) programe de dezvoltare de mijloace strategice de intervenţie

Programul ia în considerare fiecare posibilitate de răspuns, în caz de criză sau dezastru, şi alternativele posibile de gestionare, prin utilizarea căilor de transport secundare. Un exemplu în acest sens este utilizarea de platforme de transport al camioanelor mari pe sistemul CFR. Programul conduce atât la achiziţionarea de mijloace specifice de intevenţie în regim de crize, cât şi la crearea de căi secundare de intervenţie şi are nevoie, suplimentar, de programe de educare şi instruire a personalului şi mediului civil, precum şi portofolii de soluţii pentru situaţii de criză.

 c) programe de proiectare de infrastructură cu minimizarea impactului negativ pe mediu

Aceste programe sunt destinate descoperirii şi puneri în aplicare a tehnologiilor de transport ce nu afectează mediul natural, a calculării raportului cost-eficienţă a introducerii acestora şi a implementării inovative a acestor tehnologii.

 d) programe de intervenţie eficientă în sănătate

Aceste programe sunt destinate dezvoltării de reguli de circulaţie care să permită intervenţia urgentă în cazul afectării sănătăţii şi stabilităţii sănătăţii umane sau a mediului natural sau social. Programele presupun, de asemenea, achiziţionarea de mijloace tehnice corespunzătoare pentru toate cazurile posibile şi în număr suficient pentru a face faţă la o diversitate de pericole, de la epidemii, până la incendii citadine sau forestiere sau la inundaţii.

Ministerul sănătăţii populaţiei şi comunităţilor

Conţine departamentele de prevenţie, intervenţie de urgenţă, dezvoltarea sectorului sanitar, recuperarea condiţiilor de sănătate prin acţiune comunitară şi educaţie sanitară şi ecologică, sănătatea mediului natural şi influenţa asupra oamenilor etc.

a)      programe de recuperare a sănătăţii umane prin recuperarea echilibrelor de mediu

Aceste programe sunt destinate creării de mijloace care să asigure sănătatea alimentelor consumate de populaţie cu ajutorul promovării unei agriculturi ecologice şi, în acelaşi timp, profitabilă economic. Programul va avea şi o direcţie de evaluare comparativă a vitalităţii populaţiei dată de o hrană sănătoasă, ce se reflectă în performanţele economice şi sociale.

b)     programe de intervenţie eficientă în sănătate 

Aceste programe sunt destinate dezvoltării locale a sistemelor de monitorizare şi intervenţie de urgenţă pentru persoanele aflate în risc major de sănătate. Programele conţin componente educative şi portofolii de soluţii pentru cei aflaţi în situaţii de risc, până la sosirea mijloacelor de intervenţie de urgenţă şi transportarea pacienţilor la clinicile specializate.

(Din raţiuni de spaţiu, "Programul administrării ieşirii din criză prin efort instituţional" al Prof. Dr. FLORIAN COLCEAG este incomplet, chiar şi în această formă ultra-concentrată)