Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

În România, singurele delicte care nu se pedepsesc sunt cele împotriva natiunii

Data publicarii: 10.09.2015 10:03:00

Marșul Național „Avram Iancu” este una dintre „utopiile pragmatice” care au început să dea roade. Anul acesta s-a întâmplat să fie o reacție avant la lettre (sau, mai degrabă simultană) la atitudinea incalificabilă a primarului Antal Árpád din Sfântu Gheorghe. Acesta, așa cum se știe, nu i-a lăsat pe veteranii de război răniți în teatrele de operaţiuni militare din ultimii ani să arboreze steagul românesc pe Primăria din Sfântu Gheorghe. Intenția veteranilor făcea parte dintr-un proiect mai larg, de reconstituire a modului în care a fost eliberat Ardealul în 1944 de sub ocupaţia străină, Sfântu Gheorghe fiind primul oraș eliberat.

 

Marșul Național „Avram Iancu” este, de fapt, o premoniție privind disoluția statului român, clamată de cinci ani încoace de inițiatorul acestuia, scriitorul Laurian Stăncescu. Încercarea sa de a retrezi spiritul lui Avram Iancu în sufletele obosite ale moților și ale celorlalți români din Transilvania era (este) un semnal de alarmă. Insolența primarului din Sfântu Gheorghe confirmă judiciozitatea acestui semnal.

 

Laurian Stănchescu la Vidra de Sus, înainte de plecarea în marș (8.08.2015)

 

În România, singurele delicte care nu se pedepsesc sunt cele împotriva națiunii române. Iar „grupurile organizate” care le comit sunt Parlamentul, Guvernul,  Președinția, Institutul Elie Wiesel și autoritățile din județele Harghita-Covasna.

 

Încercând un simulacru de autoritate guvernamentală, vicepremierul Gabriel Oprea scoate la iveală tocmai lipsa totală de autoritate a guvernului în fața „marelui popor secuiesc” (adică cele 532 de persoane care s-au declarat la recensământul din 2002, căci la cel din 2012 nu se prezintă decât  numărul maghiarilor, nu și al secuilor). Iată ce a declarat Gabriel Oprea:

"În calitate de viceprim-ministru pentru securitate naţională şi de ministru al Afacerilor Interne, solicit Primăriei şi Consiliului Local din Sfântu Gheorghe să acţioneze în litera şi spiritul Constituţiei României şi să arboreze drapelul naţional pe toate instituţiile publice locale. De asemenea, solicit Instituţiei Prefectului să verifice, prin prisma atribuţiilor ce-i revin, respectarea legilor statului român de către Primăria şi Consiliul Local din Sfântu Gheorghe, inclusiv în privinţa incidentului semnalat astăzi în presă, când veteranii români nu au fost lăsaţi să arboreze drapelul naţional pe clădirea Primăriei din localitate”.

 

Declarația este de tot râsul, ca să nu zic de toată rușinea. E ca și când Poliția, în loc să ia măsurile legale împotriva unui delict flagrant în formă repetată, i-ar ruga pe infractori să nu mai comită infracțiuni.

 

La ieșirea din Vidra de Sus (8.08.2015)

 

În privința „chestiunii ungurești”, Marșul Național „Avram Iancu” este singura acțiune coerentă, consistentă și consecventă a societății civile împotriva unui pericol național care, de fapt, nu vine din afară, ci dinăuntru: lipsa de demnitate sau de interes a poporului față de propria batjocorire. Spre rușinea tuturor însă, „societatea civilă” este, în cazul de față, un singur om: Laurian Stănchescu.

 

P.S.  În fața atitudinii primarului Antal Árpád, unul dintre veteranii prezenţi marți la Primăria din Sfântu Gheorghe a spus că, în acest caz, va face „cerere la Dumnezeu”. Nu cred că mai poate fi vorba de vreo cerere, fie ea și către Dumneeu. Este nevoie de fapte concrete, prin recurs la modele. Avram Iancu este un asemenea model, cel mai adecvat acum, în Transilvania. Marșul Național „Avram Iancu” încearcă de cinci ani să resusciteze acest model și sunt semne vizibile de reușită. Iar primarul din Sfântu Gheorghe contribuie, fără să-și dea seama, prin antiteza faptului, la catalizarea sentimentului patriotic colectiv.

Marșul Național „Avram Iancu” a demarat efectiv pe 8 septembrie (de Sfânta Maria Mică, odată cu incidentul de la Sfântu Gheorghe), la Vidra de Sus. A trecut pe la Câmpeni, Abrud, Ciuruleasa și Buceș și a ajuns ieri, 9 septembrie, la Mihăileni. Urmează Zdrapți, Crișcior, Brad și Țebea. Laurian Stănchescu i-a avut parteneri, în acest marș, pe comisarul de poliție Dima Petre, fotoreporterul Lucian Curelariu, Dorian Teodor-Clenciu  și subsemnatul. „Cartierul general” și gazda echipei a fost locuința Corneliei Marta și a mamei sale Maria Oprea din Zdrapți. 

Susținători declarați ai marșului sunt Fundația „Ideea Contemporană”, Mișcarea Patriotică Română, Ideea Națională „Mihai Eminescu” – Viena, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, Asociația Pro Basarabia și Bucovina, Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, revista CERTITUDINEA, Asociația Socio-Culturală Florești și Asociația Socio-Culturală pentru promovarea valorilor Romanațiului  - „Iancu Jianu”.

 

Afisari: 1540
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter