Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Programul ROSBIR şi modalităţile de finanţare a IMM-urilor inovative high-tech din România

Data publicarii: 10.09.2010 00:53:00

Tehnologia este o variantă de dezvoltare economică rapidă a ţărilor, mai ales în condiţii de criză economică. Investiţiile masive în domeniul tehnologic a permis unor şări precum SUA, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan să cunoască perioade de boom economic unice în istoria lor. Ponderea IMM-urilor tehnologice în economia ţărilor capitaliste puternic industrializate este covârşitoare, egalând veniturile marilor corporaţii. Una dintre modalităţile de stimulare a creării şi dezvoltării IMM-urilor tehnologice a fost finanţarea acestora prin 4 canale distincte: „Business Angels” , fonduri de investiţii cu capital de risc („Venture Capital”), programe guvernamentale de tip „soft loan” şi SBIR/ DARPA.

 

Sistemul de invatamint din Romania, care necesita totusi imbunatatiri substantiale, a creat foarte multe persoane cu calificare de excelenta in diverse domenii. Dovada sunt aprecierile strainilor referitoare la specialistii romani care lucreaza in strainatate, precum si premiile obtinute de elevii romani la olimpiade si de catre inventatori la saloanele de inventica. Valorificarea investitiilor facute in educatie se cercetare se poate concretiza prin finantarea IMM-urilor inovative high-tech care ar permite deschiderea unor noi oportunitati de export si dezvoltare socio-economica a tarii. Imbunatatirea structurii industriei Romaniei, cu deschidere spre domeniile high-tech, este o cerinta a perioadei actuale, intrucit pretul fortei de munca locale, a energiei si a materiilor prime au cunoscut cresteri considerabile.

 

In figura urmatoare este redata evolutia dezvoltarii unei tehnologii in functie de timp.
Se remarca existenta unei perioade dificile pentru evolutia unei tehnologii, unde resursele guvernamentale sau personale care au finantat cercetarea stiintifica fundamentala, nu mai sunt suficiente pentru a realiza tranzitia catre pregatirea productiei de serie. Aici intervine rolul finantarii prin „Business Angels”, „Venture Capital” si programe de tip „soft loan” si SBIR/DARPA (ROSBIR).

 

 

„Business Angels” sunt persoane bogate care doresc sa-si diversifice investitiile in noi tipuri de proiecte apropiate zonei lor de expertiza. Investiile frecvente sunt intre 15 000 EURO si 150 000 EURO. In cazul sindicalizarii investitiei, cu participarea mai multor Business Angels, finantarea poate ajunge la 250 000 EURO. In general Business Angels nu se implica managerial si tehnic in activitatea firmei finantate.

 

Fondurile de investitii cu capital de risc se orienteaza catre firmele cu posibiltati mari de crestere. Investitiile uzuale sunt de circa 2 - 4 milioane EURO. Se cunosc si cazuri de investitii in zona 50.000 EURO. Deciziile se iau in urma unor analize laborioase. Fondul participa cu expertiza tehnica, manageriala si financiara la realizarea proiectelor. Riscurile investitiei sunt compensate de eficienta economica. Durata de viata a unui fond de investitii cu capital de risc este decisa de investitori. Dupa aceasta perioada, fondul isi vinde participarea si imparte dividentele actionarilor fondului.

 

In cazul programelor de tip „soft loan” si ROSBIR statul actioneaza in calitate de venture capitalist investind in tehnologiile high-tech cu potential de dezvoltare rapida si piata de desfacere globala. Pentru programul „soft loan” se acorda imprumuturi fara dobinda, cu garantie de stat pentru dezvoltarea si pregatirea de productie a tehnologiilor destinate exportului. Programul ROSBIR fiind mai complex, a fost prezentat intr-un articol precedent.
 

Dr. Eugen Pavel
8 septembrie 2010

 

Afisari: 3047
Autor: Dr. Eugen Pavel
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: m.o. (Sep, Tue 14, 2010 / 14:19)
>dr. E.Pavel; regret dar nu mai am rabdare sa citesc, sa invat; cred ca este un articol bun !
Modalitatile de impulsionare a IMM-urilor....: pai eu vad astfel lucrurile:
a. in cadrul MAI sau daca vreti a unui alt minister puternic.., se face un departament, un sectiune, care sa aiba sarcina de a imbla din om in om si din casa in casa spre a vedea, cu rabdare si bunavointa ce-i impidica pe acei oameni sa munceasca (a), sa se informeze (b) si sa in cropeasca un IMM (c), evident, cu fondurile europene nerambursabile iar daca acei oameni, bine verificati si cercetati
ar avea nevoie de un sprijin financiar onest din partea Statului - acestia sa primeasca banii (nu numerar, ci vaucere > banca cu care acea banca sa poata dechide un dosar pe care BANCA (doar banca, cu niste noi angajati cinstiti...) sa-l duca la bun sfarsit accesarea de fonduri UE(d); evident ca in toate aceste cautari ale acestui serviciul national (angajati numai cu oameni, exclus 'animalele'...) sa existe stabilita 'din start', acea performanta de accesare a fondurilor !
Fara acesti oameni 'facatori de fonduri' , romanul nu poate s-o scoata la capat ! Ar exista si alte variante dar eu m-am saturat sa aud cat de putine fonduri am accesat si nimeni nu se ganderste ca tocmai Statul trebuie sa fie cel care sa-i ajute, sa le dea 'bani'>banca, si sa le ceara, pt. ca Statul o dat ceva,dupa un timp rezonabil ..., sa ceara deci o dobanda, in rate mici si acceptabile... vai cate ar putea face Statul in aceasta directie... si, iata, N-O FACE si voi muri prost si pacalit de cine...: fie de niste prosti...., fie de niste hoti; asta-i !
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu
Lazăr Lădariu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Ioan Roșca, Laurian Stănchescu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Dogaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter