Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Muzica

Sergiu Cioiu si întoarcerea la "locul său de pe pământ"
17.11.2016 10:45, Miron Manega
''Sunt un actor care cântă'', spune cu nejustificată modestie Sergiu Cioiu, una dintre cele mai proeminente voci ale muzicii ușoare românești din anii '70. N-are dreptate, căci este în egală măsură cântăreț și actor, așa cum au dovedit-o și o confirmă cariera și succesul. S-ar putea spune, parafrazându-l, că e un muzician care joacă teatru. Muzica marca Sergiu Cioiu s-a impus prin timbrul inconfundabil al vocii, prin textele extraordinar de pregnante și prin muzica lui Alexandru Mandi cu iz de șansonete, care nu a fost de nimeni mai bine și mai consistent expusă decât prin vocea Sergiu Cioiu.
citeste tot >>
LEONARD COHEN: "The Guests"
13.11.2016 13:27
Unul câte unul, oaspeții sosesc,/ Oaspeții trec prin mine/ cu inima deschisă - mulți,/ cu inima zdrobită - puțini// și nimeni nu știe unde se duce noaptea/și nimeni nu știe de ce vinul curge.// Oh, iubire, am nevoie de tine,/ am nevoie de tine,/ am nevoie de tine,/ am nevoie.../ Am nevoie de tine acum.// Și cei ce dansează încep să danseze/ și cei ce plâng încep să plângă
citeste tot >>
"CIOCÂRLIA" la Latin Grammy, în Las Vegas. ARA MALIKIAN, un Paganini pe arcuri
26.10.2016 01:20, Miron Manega
Omul-spectacol ARA MALIKIAN reinventează ''CIOCÂRLIA'' lui Angheluș Dinicu. Varianta lui interpretativă este un magnific show muzical și coregrafic în același timp, sugerând fie un spadasin în duel, fie un toreador în arenă. Sau un Paganini pe arcuri. Cunoscutul violonist armean de origine libaneză (s-a născut la Beirut, în 1968) locuiește în Spania - țara sa adoptivă - unde este concert-maistrul Orchestrei simfonice din Madrid. A cântat însă și cu alte numeroase orchestre de prestigiu: Tokyo Symphony Orchestra, Bamberg Symphony Orchestra, Zürich Chamber Orchestra, London Chamber Orchestra, Geneva Chamber Orchestra, Orchestra Sinfonica de Portugal, Chamber Orchestra of Tübingen, Belgrad Filarmonica, Toulouse Orchestra Camera, Armenia Filarmonica etc. A avut un concert și în România, anul acesta în mai, la Sala Radio.
citeste tot >>
TUDOR GHEORGHE: "Voi intră în politică doar atunci Guvernul va acorda 10% din PIB pentru cultură!"
11.02.2016 08:30, Dana Andronie
Dacă Vivladi are patru anotimpuri, Tudor Gheorghe are cinci: Primăvara, Vara, Toamna, Iarna și... Femeia. ''În privința anotimpurilor suntem doi artiști serioși: eu și Vivaldi!'', spune artistul. ''Chiar vreau să realizez un set de patru albume, care să se numească ''Anotimpurile mele'' Până atunci, pe 3 martie, la Sala Palatului, Tudor Gheorghe ne va prevesti anotimpul trezirii la viață, reluând ''Primăvara simfonic'', sub baghetă lui Marius Hristescu.
citeste tot >>
PENTRU REGINĂ SI TARĂ: "Sub Zodia Mariei"
20.10.2015 10:23, Miron Manega
Spectacolul ''SUB ZODIA MARIEI'' va fi reluat pe scena Teatrului de pe Lipscani pe data de 30 octombrie (ora 19,30), fiind ''încadrat'' cronologic de două mari evenimente istorice: data de 29 octombrie, când se împlinesc 140 de ani de la nașterea celei mai iubite regine a României, și data de 3 noiembrie când, la dispoziția Casei Regale, inima Reginei Maria (''Inima de la Balcic''), așezată în caseta originală, va fi transportată și depusă, pentru a-și continua somnul de veci, în locul în care ea a bătut pentru ultima oară: Castelul Pelișor de la Sinaia.
citeste tot >>
A cincea Marie si "Inima de la Balcic"
17.10.2015 11:31, Miron Manega
Data reluării spectacolului nu a fost aleasă întâmplător, el fiind programat la o zi după celebrarea a 140 de ani de la nașterea Reginei Maria (29 octombrie 1875), în jurul personalității careia a fost construit întregul spectacol. De asemenea, ''SUB ZODIA MARIEI'' precede cu 4 zile un moment cu semnificație de reparare istorică: pe data de 3 noiembrie 2015, inima Reginei Maria va fi dusă, în cadrul unei ample ceremonii militare și religioase, la castelul Pelișor de la Sinaia, locul în care această inimă a bătut pentru ultima oară.
citeste tot >>
De ce nu se cântă muzica lui Enescu la Festivalul International "George Enescu"?
01.09.2015 09:28
Festivalul Enescu este o investiție de valoare pe care o face România, dar se confruntă cu problema rușinoasă a lipsei partiturilor enesciene, ale căror drepturi de autor sunt deținute de două edituri franceze, spune Mihai Constantinescu, organizatorul evenimentului, într-un interviu MEDIAFAX. Mihai Constantinescu, directorul Artexim - o instituție publică a Ministerului Culturii prin care este organizat Festivalul Internațional
citeste tot >>
LUMINITA DOBRESCU, după 45 de ani
06.03.2014 00:17, Miron Manega
Luminița Dobrescu a câștigat festivalul internațional ''CERBUL DE AUR'' în 1969. La scurtă vreme, a părăsit țara și s-a ''refugiat'' în Europa. Acum locuiește în nordul Italiei, pe malul lacului Maggiore, la granița cu Elveția. Deși a devenit între timp colecționar de artă, nu a abandonat niciodată muzica. Săptămâna trecută a revenit în România, la Brașov, cu ocazia selecției pentru Eurovision. A avut din nou ocazia să cânte, după 45 de ani, pe scena Teatrului Dramatic din Brașov pe care a obținut, în 1969, trofeul ''Cerbul de Aur''.
citeste tot >>
O piesă a Mariei Tănase  în repertoriu american
03.01.2014 19:36, Miron Manega
''Până când nu te iubeam'' este una dintre cele mai grele și mai pasionale piese ale Mariei Tănase. Este o manea, dar în sensul original al cuvântului, acela de specie muzicală orientală. Maneaua (ca specie muzicală) a fost ''importată'' în România în perioada fanariotă (1710-1821). După plecarea fanarioților (și, o dată cu ei, a turcilor), în urma războiului popular condus de Tudor Vladimirescu (1821), au rămas manelele. Acestea au interferat cu folclorul nostru urban, care a dat manelelor voce umană și text (maneaua a fost inițial doar instrumentală). Textul piesei ''Până când nu te iubeam'' a fost scris de Anton Pann iar piesa a fost publicată, în 1852, în culegerea de cântece ''Spitalul amorului''.
citeste tot >>
MARIA RĂDUCANU, bocitoarea fără frontiere
01.11.2013 23:02, Miron Manega
Maria Răducanu cântă orice, dar numai cum vrea ea. Nici măcar românește nu cântă ca o româncă, așa cum nici în portugheză nu cântă ca o portugheză. În privința genului muzical pe care-l practică, unii zic că ar fi jazz, dar nu e jazz. E mult mai mult. E și fado, și flamenco, și folclor britanic, și șansonetă, și romanță, și - mai ales - bocet. De altfel, ea chiar așa se consideră: o bocitoare. Și e mai cunoscută și mai prețuită în străinătate decât în România.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter