Muzica

''Sunt un actor care cântă'', spune cu nejustificată modestie Sergiu Cioiu, una dintre cele mai proeminente voci ale muzicii ușoare românești din anii '70. N-are dreptate, căci este în egală măsură cântăreț și actor, așa cum au dovedit-o și o confirmă cariera și succesul. S-ar putea spune, parafrazându-l, că e un muzician care joacă teatru. Muzica marca Sergiu Cioiu s-a impus prin timbrul inconfundabil al vocii, prin textele extraordinar de pregnante și prin muzica lui Alexandru Mandi cu iz de șansonete, care nu a fost de nimeni mai bine și mai consistent expusă decât prin vocea Sergiu Cioiu.
citeste tot >>

Unul câte unul, oaspeții sosesc,/ Oaspeții trec prin mine/ cu inima deschisă - mulți,/ cu inima zdrobită - puțini// și nimeni nu știe unde se duce noaptea/și nimeni nu știe de ce vinul curge.// Oh, iubire, am nevoie de tine,/ am nevoie de tine,/ am nevoie de tine,/ am nevoie.../ Am nevoie de tine acum.// Și cei ce dansează încep să danseze/ și cei ce plâng încep să plângă
citeste tot >>

Omul-spectacol ARA MALIKIAN reinventează ''CIOCÂRLIA'' lui Angheluș Dinicu. Varianta lui interpretativă este un magnific show muzical și coregrafic în același timp, sugerând fie un spadasin în duel, fie un toreador în arenă. Sau un Paganini pe arcuri. Cunoscutul violonist armean de origine libaneză (s-a născut la Beirut, în 1968) locuiește în Spania - țara sa adoptivă - unde este concert-maistrul Orchestrei simfonice din Madrid. A cântat însă și cu alte numeroase orchestre de prestigiu: Tokyo Symphony Orchestra, Bamberg Symphony Orchestra, Zürich Chamber Orchestra, London Chamber Orchestra, Geneva Chamber Orchestra, Orchestra Sinfonica de Portugal, Chamber Orchestra of Tübingen, Belgrad Filarmonica, Toulouse Orchestra Camera, Armenia Filarmonica etc. A avut un concert și în România, anul acesta în mai, la Sala Radio.
citeste tot >>

Dacă Vivladi are patru anotimpuri, Tudor Gheorghe are cinci: Primăvara, Vara, Toamna, Iarna și... Femeia. ''În privința anotimpurilor suntem doi artiști serioși: eu și Vivaldi!'', spune artistul. ''Chiar vreau să realizez un set de patru albume, care să se numească ''Anotimpurile mele'' Până atunci, pe 3 martie, la Sala Palatului, Tudor Gheorghe ne va prevesti anotimpul trezirii la viață, reluând ''Primăvara simfonic'', sub baghetă lui Marius Hristescu.
citeste tot >>

Spectacolul ''SUB ZODIA MARIEI'' va fi reluat pe scena Teatrului de pe Lipscani pe data de 30 octombrie (ora 19,30), fiind ''încadrat'' cronologic de două mari evenimente istorice: data de 29 octombrie, când se împlinesc 140 de ani de la nașterea celei mai iubite regine a României, și data de 3 noiembrie când, la dispoziția Casei Regale, inima Reginei Maria (''Inima de la Balcic''), așezată în caseta originală, va fi transportată și depusă, pentru a-și continua somnul de veci, în locul în care ea a bătut pentru ultima oară: Castelul Pelișor de la Sinaia.
citeste tot >>

Data reluării spectacolului nu a fost aleasă întâmplător, el fiind programat la o zi după celebrarea a 140 de ani de la nașterea Reginei Maria (29 octombrie 1875), în jurul personalității careia a fost construit întregul spectacol. De asemenea, ''SUB ZODIA MARIEI'' precede cu 4 zile un moment cu semnificație de reparare istorică: pe data de 3 noiembrie 2015, inima Reginei Maria va fi dusă, în cadrul unei ample ceremonii militare și religioase, la castelul Pelișor de la Sinaia, locul în care această inimă a bătut pentru ultima oară.
citeste tot >>

Festivalul Enescu este o investiție de valoare pe care o face România, dar se confruntă cu problema rușinoasă a lipsei partiturilor enesciene, ale căror drepturi de autor sunt deținute de două edituri franceze, spune Mihai Constantinescu, organizatorul evenimentului, într-un interviu MEDIAFAX. Mihai Constantinescu, directorul Artexim - o instituție publică a Ministerului Culturii prin care este organizat Festivalul Internațional
citeste tot >>

Luminița Dobrescu a câștigat festivalul internațional ''CERBUL DE AUR'' în 1969. La scurtă vreme, a părăsit țara și s-a ''refugiat'' în Europa. Acum locuiește în nordul Italiei, pe malul lacului Maggiore, la granița cu Elveția. Deși a devenit între timp colecționar de artă, nu a abandonat niciodată muzica. Săptămâna trecută a revenit în România, la Brașov, cu ocazia selecției pentru Eurovision. A avut din nou ocazia să cânte, după 45 de ani, pe scena Teatrului Dramatic din Brașov pe care a obținut, în 1969, trofeul ''Cerbul de Aur''.
citeste tot >>

''Până când nu te iubeam'' este una dintre cele mai grele și mai pasionale piese ale Mariei Tănase. Este o manea, dar în sensul original al cuvântului, acela de specie muzicală orientală. Maneaua (ca specie muzicală) a fost ''importată'' în România în perioada fanariotă (1710-1821). După plecarea fanarioților (și, o dată cu ei, a turcilor), în urma războiului popular condus de Tudor Vladimirescu (1821), au rămas manelele. Acestea au interferat cu folclorul nostru urban, care a dat manelelor voce umană și text (maneaua a fost inițial doar instrumentală). Textul piesei ''Până când nu te iubeam'' a fost scris de Anton Pann iar piesa a fost publicată, în 1852, în culegerea de cântece ''Spitalul amorului''.
citeste tot >>

Maria Răducanu cântă orice, dar numai cum vrea ea. Nici măcar românește nu cântă ca o româncă, așa cum nici în portugheză nu cântă ca o portugheză. În privința genului muzical pe care-l practică, unii zic că ar fi jazz, dar nu e jazz. E mult mai mult. E și fado, și flamenco, și folclor britanic, și șansonetă, și romanță, și - mai ales - bocet. De altfel, ea chiar așa se consideră: o bocitoare. Și e mai cunoscută și mai prețuită în străinătate decât în România.
citeste tot >>