Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

MARIA RĂDUCANU, bocitoarea fără frontiere

Data publicarii: 01.11.2013 23:02:00

Maria Răducanu cântă orice, dar numai cum vrea ea. Nici măcar românește nu cântă ca o româncă, așa cum nici în portugheză nu cântă ca o portugheză. În privința genului muzical pe care-l practică, unii zic că ar fi jazz, dar nu e jazz. E mult mai mult. E și fado, și flamenco, și folclor britanic, și șansonetă, și romanță, și - mai ales - bocet. De altfel, ea chiar așa se consideră: o bocitoare. Și e mai cunoscută și mai prețuită în străinătate decât în România.

 

 

„MEZZO VOCE”, concert filmat, cu Maria Raducanu Quartet

 

MARIA RĂDUCANU DIXIT:

 

„Jazzul meu este etno atunci când insist să se păstreze mult din acuratețea și forța pieselor foclorice ca atare. Dar ceea ce fac eu este, în primul rând, o muzică improvizată. N-aș numi-o neapărat jazz, pentru că jazzul are un academism pe care eu rareori îl respect. Iubesc în schimb improvizația. Starea aceea apropiată de transă, nebuneala sonoră, incantația. Asta mi se întâmplă în concertele bune. Eu nu cânt muzică de café-concert, bună pentru sprițuri și discuții despre liposucții: ori intri în joc și atunci îți rămâne în cap multă vreme cântarea mea, ori ieși rapid din sală pentru că te enervează”.

 

„Eu mă simt bine oriunde cânt, dar mi se întâmplă uneori să mai obosesc. Muzica – și aparitia mea – nu sunt ceva ce face omul să se simtă bine – eu sunt prin definiție un om de disconfort, oblig la participare, tai în carne vie... Nu sunt puține acele concerte – chiar și afară, sau mai ales acolo, unde oamenii sunt mai pretențioși și mai greu de scos dintr-ale lor – la care am văzut public plângând de emoție, aplaudând frenetic, dar și public părăsind ostentativ sala, pe motivul „agresivității muzicii mele“. Iar la noi... cu muzicienii din cluburi simți că oricând te poți trage de șireturi, poate că te și gândești că amărîții ăștia care cântă în fum, la zece metri sub pământ, n-ar fi nici foarte valoroși. Te gândești: „mă, pe ăștia nu-i văd la televizor, nu-i văd la talk-show-uri, nu-i văd pe afișe mari, nu-i văd pe nicio scenă aerisită, ăștia or fi niște prăpădiți“. Poți să-i confunzi cu groapa în care cântă”.

 

„E bine ca publicul să fie divers. Eu nu cânt pentru intelectuali, sau pentru muzicieni, sau pentru aristocrați. Nu cred că trebuie inițiere pentru a fi mișcat de frumusețea unui cântec, fie el mai simplu sau mai complicat. De exemplu, mama, în virstă de vreo opt decenii, care nu știe nimic despre jazz, dar care este un om foarte muzical, aș vrea să înțeleagă și să se bucure de muzica mea. Atunci când mama aude ceva cântat de mine și văd ca nu e prea entuziasmată, știu sigur că ceva n-am făcut bine. Muzica operează cu un material mult mai generos decât cuvântul, de exemplu. Sunetul nu e conceptual. De aceea, am credința că o muzică bună are impact la toate felurile de public. Nu-ți trebuie școală și lecturi sofisticate ca să pricepi un cântec”.

 

S-ar putea să mă doară felul în care, de câțiva ani încoace, se popularizează folclorul la noi în țară. La noi, toată lumea cânta folclor in diverse formule, mixând tot felul de genuri muzicale. Cu regret trebuie să spun că rezultatul este vulgaritatea, de cele mai multe ori. Mie îmi plânge inima. M-am uitat de câteva ori la televizor, în turnee fiind, pentru că, de obicei, nu mă uit la televizor. Noaptea, după concerte, în camera de hotel, m-am uitat la unele posturi tv de folclor. Noroc că s-au uitat și colegii mei pe aceleași posturi, pentru că mie mi s-a părut ireal. Le-am spus: „Nu cred că există posturile acestea, nu cred că le-a acreditat cineva!“. Mi s-a parut că văd filme porno; nu se poate să se cânte în halul ăsta”.

 

 

 

„Atunci când ai început să cânţi şi eşti acolo, nu se mai mişcă nimeni în sală. Deci, dacă, cumva, chelnerul trece, sau dacă râde cineva, înseamnă că ceva se întâmplă cu ceea ce faci… Oricât am crede noi că putem calcula sau controla o cântare, sunt două tabere care au moduri de manifestare destul de asemănătoare, de fapt, şi chiar şi arme destul de asemănătoare. Dincolo de tot ce putem noi controla sau descrie, ca public şi ca artişti, există miracolul întâlnirii şi al frumuseţii, care se poate întâmpla, sau nu, la acea cântare. Şi care nu ţine, până la urmă, de aproape nimic. Atunci când e bine şi frumos, chiar nu ştii să spui de ce… Atunci nu mai e loc de minciună, şi eşti foarte fericit tu, cel de pe scenă, şi e foarte fericit şi omul din sală…”

 

„Când chelnerul trece [atunci când tu cânți n.r.], e vina ta. Când cineva râde, iar tu nu cânţi o piesă umoristică, e vina ta. Unii colegi de-ai mei din jazz, dacă nu avem succes, spun ceva de genul “- Ce public incult, iar noi, ce subtilităţi am pregătit…”. Nici vorbă. Din fericire, suntem şi altceva decât acele fiinţe care vin de-acasă cu aşteptări, frici, complexe, snobisme… Suntem şi altceva – mai frumos, mai bun, mai curat, mai luminos. Mai liber… Şi acel ceva îl face pe chelner să nu aibă curajul să treacă printre mese, chiar dacă are de luat o comandă de câteva milioane…”

 

 

 

„Eu am cântat şi cânt în diverse medii, iar cel mai ne-provocator mi se pare să cânt într-un mediu în care sunt sigură că o fac pentru oameni care mă înţeleg. Nu. E provocator să cânţi pe stradă, e provocator să cânţi în metrou, într-o cârciumă de mâna a şaptea din Ferentari… Pe oameni nu-i face să tacă decât respectul înfricoşat că <omul ăsta nu te minte>…”

 

SURSE: Observator cultural, Mihneamarutra.ro

Afisari: 5912
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: 3ek1udxp (Jul, Mon 13, 2015 / 00:08)
The elegance of these blnogigg engines and CMS platforms may be the lack of limitations and ease of manipulation that permits builders to implement wealthy material and skin' the web site in these a means that with extremely tiny effort one would never ever recognize what it is making the site tick all without limiting subject material and effectiveness.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter