Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Maria Tănase şi cântecul care i-a vrăjit pe americani: "Saltă, Leano, curu' zvelt!". Cobza şi opincile lui Ion Creţeanu depun mărturie

Data publicarii: 11.04.2010 14:37:00

 

În 1939, Maria Tănase a participat la un concert ce a avut loc la Expoziţia Internaţională de la New York. Că a avut un succes uriaş se ştie. Ceea ce mai puţin se ştie este că piesa pe care a cântat-o se numea “Saltă, Leano, curu’ zvelt!”. Americanii din expoziţie s-au adunat buluc la standul României, crezând că acea cântăreaţă exotică i-a dedicat o melodie preşedintelui lor de atunci, Franklin Roosvelt. Iar Roosvelt (împreună cu fostul preşedinte Hoover) era şi el acolo, vrăjit de vocea şi de farmecul româncei. Suita prezidenţială a fost înştiinţată de jocul de cuvinte, dar nimeni nu s-a supărat…

 

Ion Creţeanu din Valea Olteţului şi taraful lui din Valea Timocului (Albotina - Bulgaria)

 În taraful care a însoţit-o pe Maria Tănase se afla şi un cobzar oltean, pe nume Ion Şerban. Este cel care l-a iniţiat în tainele cobzei pe Tudor Gheorghe. Lăutarul nu mai trăieşte, dar opincile din piele de viţel cu care a fost încălţat la acel concert celebru, ca şi cobza la care a cântat, se află acum la un alt cobzar: Ion Creţeanu. Acest rapsod este una dintre cele mai exotice apariţii pe scenele sau locurile unde se cântă folclor. Pentru că nu cântă niciodată decât îmbrăcat în “odăjdiile” populare. Dar nu este doar exotic. Este profund, responsabil şi pasionat de muzica pe care tot el şi-o culege. Nici n-ar putea fi altfel, ştiind ce cântă, la ce cântă şi în ce e încălţat şi îmbrăcat. Are şi o ipingea roşie, veche de peste 150 de ani, pe care o poartă ca pe un patrafir.
Despre ce cântă şi cum cântă Ion Creţeanu, vom mai povesti. Până atunci, precizez, în treacăt, că menirea pe care singur şi-a asumat-o este aceea de a culege tot ce a mai rămas necules în matca folclorică de baştină în primul rând, dar şi în România de dincolo de graniţe. Din fericire, încă mai are ce, încă mai are de unde. El adună, practic, materiale de construcţii pentru catedralele sonore ale lui Tudor Gheorghe, de pildă, şi duce mai departe meşteşugul cobzei. De-aia şi-a şi făcut taraf cu românii din Albotina (în Timocul bulgăresc). Şi de-aia zic: Ion Creţeanu n-are cum să se joace cu cele sfinte. El face, în sudul balcanic, ceea ce face Grigore Leşe în Maramureş: tezaurizează.
 

 

Afisari: 8450
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Mimi (Sep, Wed 11, 2013 / 11:58)
Umorul romanesc nu are egal! Nu fac afirmatia din spirit patriotic ci dintr-o certa convingere, verificata de peste 50 de ani
Nume: dan badea (Oct, Tue 15, 2013 / 06:20)
Aici gasesti tot ce te lntereseaza . Dimi
Nume: dan badea (Oct, Tue 15, 2013 / 06:37)
Aici este ce cauti ! Dimi
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter