Opinii

Toţi oamenii politici din România, aflaţi în funcţii de demnitate - preşedintele ţării, toţi senatorii şi toţi deputaţii, toţi preşedinţii de Consilii judeţene, toţi primarii, toţi cei care conduc diferitele servicii secrete, parchetele generale şi direcţiile generale, ICCJ, CCR, chiar şi primul-ministru ''tehnocrat'' actual, inclusiv adunătura de ''tehnocraţi'' din actualul guvern, toţi au depus, în momentul în care au fost învestiţi în funcţii, Jurământul solemn de credinţă şi de apărare a unor cauze fundamentale, sfinte, faţă de ţara ai căror cetăţeni şi demnitari sunt, şi faţă de poporul român!...
citeste tot >>

Excelență, / Ca istoric militar român, v-am înțeles discursul rostit cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în războiul pentru eliberarea teritoriilor sale furate de imperiile vecine, ca aliată a Antantei și S.U.A. Exprimând clar pozitia reala a Statelor Unite fatță de România, stat, astăzi, membru N.A.T.O. și ultim aliat european sincer al țării dvs., ați dat sentința condamnării noastre definitive: ''Moldova nu este România. Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări, printre care faptul că Moldova este o țară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite
citeste tot >>

Poetul albanez Poradeci Lasgush, membru marcant al comunităţii de albanezi din România, a avut răbdarea să elaboreze şi să publice ''Povestea Imnului Naţional'', practic prima poveste a creaţiei imnului naţional al Albaniei. Foarte interesant este faptul că acest imn a fost cântat pentru prima oară de corul coloniei albaneze din Bucureşti. Poradeci spune că autorul textului, Aleksander Stavri Drenova (pseudonim ASDRENI) a scris textul la Bucureşti, acesta fiind familiarizat cu limba română, ştiut fiind faptul că, la vârstă de 13 ani, acesta a fost nevoit să vină la Bucureşti, că mulţi alţi membri ai familiilor de albanezi alungaţi de starea cvasipermanentă de conflict dintre albanezi, pe de-o parte, şi greci, muntenegreni, sârbi sau turci, de cealaltă.
citeste tot >>

Nu sunt de acord cu tonul doctoriței Monica Pop din emisiunea de la B1 Tv, unde a polemizat cu jurnalistul Cătălin Tolontan. Nu sunt de acord nici cu afirmația sa că acesta ''a scris numai minciuni''. Nu, Tolontan n-a spus numai minciuni. Dar n-a spus nici adevărul, care extrem de complex. Iar pe fond, Monica Pop este cea care a rostit adevărul esențial: se urmărește desființarea sistemului public de sănătate! Și a mai spus ceva: nu derapajele punctuale din spitalele românești caracterizează sistemul public de sănătate (acestea sunt numeroase, dar nu majoritare), ci partea nemediatizată, performanțele discrete ale medicilor și personalului din ruinatele noastre spitale.
citeste tot >>

Miron Manega este o surpriză pentru mine. Îl cunosc de mai multă vreme, dar n-am pătruns până în zilele acestea în adâncimea frontului poeziei sale. Miron Manega îmi confirmă încă o dată teza potrivit căreia nu există scriitori, ci texte, că ierarhiile denunță subiectivităţi, nu judecăți riguroase, criteriale, de valoare. De unde vine surpriza? Din texte, firește, a căror cetire cu vârful ascuțit al acului îmi extrage din contingent poetul, poetul tulburător, meseriaș, mai presus net de omul cunoscut până acum. Manega știe (!) - se vede clar în texte - că poezia este un întâi stătător instrument al cunoașterii, al înțelegerii în sensul cel mai larg, că fără ''poinois'' (a face, a produce, a acționa - cum îl ''traduceau'' grecii cei vechi) nimic din ceea ce știm și putem astăzi n-ar fi existat.
citeste tot >>

Efectul public al denunțului făcut de medicul anestezist Camelia Roiu de la Spitalul de arși va avea și consecințe administrative. Din păcate, nu la nivel de sistem. Pentru că, oricât de revoltător ar fi spectacolul larvelor de muscă pe rana unui muribund, el nu reflectă decât un aspect microscopic din marea bubă în putrefacție și plină de viermi care este sistemul public de sănătate din România. Acest mare focar de infecție este întreținut de sus în jos pe banii plătitorilor de CAS, bani care se scurg prioritar către rețelele (străine) de farmacii și spitalele private. Concluzia indusă, și aparent logică, este că sistemul public de sănătate nu e bun și trebuie privatizat. Ceea ce, de fapt, se intenționează și mai mult ca sigur că se va și întâmpla.
citeste tot >>

Scandalul dezinfectanților de la Hexi Pharma a căpătat dimensiuni fără precedent, ceea ce va duce la căderea multor capete, din instituții importante ale statului. Ceea ce mi se pare de neînțeles este bombardamentul mediatic lansat asupra Spitalului CF 2, pe care sorții au căzut, se pare, să fie țap ispășitor. Toată canonada este condusă de redutabilul jurnalist Cătălin Tolontan care, din câte îmi amintesc, pleda, după incidentul de la Colectiv, pentru privatizarea spitalelor publice. După moartea lui Patrick Ekeng nu și-a reluat discursul, pentru că, se știe, ambulanța care trebuia să acorde asistența era de la o firmă privată (PULS), iar analizele prezentate de fotbalistul dinamovist la conducerea clubului, pentru ca el să poată juca, erau false și proveneau tot de la o clinică privată.
citeste tot >>

Pe 15 aprilie 2016, BNR a lansat trei monede, din aur, argint și cupru, celebrând trei personalități ale perioadei interbelice. Una dintre acestea este Mihail Manoilescu. Emisiunea numismatică a fost criticată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ''Elie Wiesel'' și Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington. BNR nu a avut însă nicio reacție până când Ambasada SUA nu s-a declarat ''dezamăgită'' de comemorarea unui ''nazist''.
citeste tot >>

Dacă aș fi o hahaleră dintre blocuri, sau dacă aș putea să mă adresez în limbajul pe care-l merită, i-aș spune candidatului PNL următoarele cuvinte: ''Bă, nenorocitule, bă, hoțule, bă, muhaiao, cum îți permiți, bă, să promiți ce n-ai avut niciodată și să vinzi ce n-ai cumpărat? Ai vreun blat cu ministrul Costescu de la Transporturi? Păi spune, bă, așa, dă explicația până la capăt, ca să știe și alegătorii! Pentru că altfel cum îți permiți, bă, să dai casa vecinului, care are acte pe ea, altui vecin, care nici nu ți-a cerut-o? De ce nu le promiți, bă, infrastructura feroviară la kilogram, sau gările, sau Arcul de Triumf din București, sau Banca Națională sau Castelul Peleș, că raportul de apartenență e același?...''
citeste tot >>

Începe să mă agaseze din ce în ce mai mult reclama la salamul săsesc Cris-Tim, care e transmisă din 10 în 10 minute la televizor. E atât de invazivă încât am început să-mi pun tot felul de întrebări cârcotașe. La început credeam că fabrica de mezeluri este la Timișoara și m-am întrebat de ce au ales pentru reclamă șase sași și nu șase șvabi. Pe urmă am descoperit că fabrica este, de fapt, la Filipeștii de Pădure, unde nu sunt nici șvabi, nici sași. Sau poate că sunt, dar foarte puțini, din care nu au putut alege decât câțiva, dar atât de proști (scuzați interpretarea!), încât a fost nevoie de șase ca să țină minte toată rețeta. Sau așa rezultă din invaziva reclamă care mă enervează din ce în ce mai tare.
citeste tot >>