Opinii

Aşa-zisul anti-semitism al lui Eminescu este o mistificare istorică pe care noi, contemporanii, am luat-o ca atare, fără s-o mai verificăm. Acceptarea acestei ''axiome'', care a dus la complexul ''cadavrului din debara'' vine, de fapt, din incultura noastră. Dacă i-am citi publicistica, am constata că, dincolo de reacţiile lui de ripostă atunci când era atacat (reacţie firească de polemist redutabil) Eminescu a avut, relativ la ''chestiunea evreiască'', o poziţie ştiinţifică.
citeste tot >>

Hotărât lucru, ungurii ştiu să-şi aleagă momentul şi locul în care vor să protesteze. De data asta au ales ziua de 15 iunie, data la care a murit Mihai Eminescu, poetul nostru naţional. Ura maghiară împotriva românilor este foarte bine organizată. Au şi cu cine. Pe de o parte, nepăsarea guvernul României, care este alcătuit din două grupuri (eu le-aş zice haite) perfect complementare între ele (ticăloşii din PSD şi proştii din PNL), iar pe de altă parte lipsa de cultură a aleşilor locali sau parlamentari. Sunt convins că primarul Capitalei, Sorin Oprescu, habar n-avea că pe 15 iunie (când au solicitat ungurii autorizaţia de protest) se împlinesc 124 de ani de la moartea lui Eminescu. Ungurii ştiau.
citeste tot >>

Între cap şi cur (să mă ierte cititorii că nu folosesc termenul medical, ci pe cel recomandat de academicianul Alexandru Graur) nu este o diferenţă ierarhică, e doar o diferenţă de funcţie. Pe diferenţe de acest tip (sau pe diferenţe similare) se bazează şi organizarea sistemului democratic. Deci capul şi curul (iarăşi scuze că aplic recomandarea lui Graur) sunt principial egale, cu precizarea de mai înainte. Dar, atunci când curul (scuze, idem) vrea să ia locul capului, invocând principiile democraţiei, apar disfuncţiile organice, dezintegrarea şi haosul, căci precedentul generează emuli: piciorul vrea să ia locul mâinii, ficatul - locul cordului, vezica - locul ochilor etc. Aşa şi cu dl. Relu Fenechiu...
citeste tot >>

Este, fără doar şi poate, o abordare retorică a ''speţei'' istorice în care suntem implicaţi cu toţii, şi ''vânzători'', şi ''vânduţi''. Noi, cetăţenii, suntem, desigur, cei din urmă. Zic că e retorică, pentru că Victor Ponta n-are nici conştiinţă istorică, nici sentimentul responsabilităţii sau apartenenţei la vreo identitate naţională, nici sensul funcţiei pe care o deţine. Deci nu realizează că e un administrator vremelnic, nu un stăpân etern al României.
citeste tot >>

În număr de şase, în perioada 1711-1812, Războaiele ruso-turce au însemnat o adevărată calamitate pentru poporul român. Dintr-o descriere a cronicarului Ioan Neculce, la 1736, aflăm că ruşii jefuiseră atât de crunt Moldova, încât supravieţuitorii refugiaţi în mănăstiri mureau acum de foame. În mod paradoxal, salvarea a venit de la tătari, care au adus ceva grâu. La 10 iulie 1774 se încheiase Pacea de la Kuciuc-Kainargi, în Dobrogea de sud, dar, încă din anii 1771-1772 şi 1774-1775, ruşii organizau, în întreaga Moldovă, recensăminte amănunţite, demonstrându-şi evident intenţia anexării. Iată însă că stipulările Tratatului, contrar pretenţiilor acestora, care cereaau, pe lângă altele, cele două Principate Române (Moldova şi Muntenia), s-au mărginit la a se ceda Imperiului Rus oraşele Kerci şi Enicale, în acelaşi context acordându-se tătarilor din Crimeea independenţă faţă de Turcia.
citeste tot >>

''Imnele Ardealului'' s-ar fi putut intitula acest recent volum al poetului Mircea Dorin Istrate, dacă nu ar fi existat înaintea lui uriaşul Ioan Alexandru, cu ''Imnele Transilvaniei'', în 1976, şi apoi cu atâtea alte imne - ''Imnele Moldovei'', ''Imnele Ţării Româneşti'', ''Imnele iubirii'', ''Imnele Putnei'', ''Imnele Maramureşului'' - coborâtoare, poate, din aura blazonului nobiliar şi mai ales din cel de spirit al lui Pindar din Delphi, important poet al Antichităţii greceşti. Regretatul, minunatul Ioan Alexandru a tradus imnele poetului grec, a cărui casă din Theba nu a fost distrusă de cuceritorul Alexandru cel Mare, tocmai ca recunoaştere a valorii poemelor acestuia dedicate lui Alexandru Macedon, antecesorul său. Cu o jumătate de mileniu înainte de Hristos, aşadar, poeţii Antichităţii erau respectaţi chiar şi de marii cuceritori ai lumii.
citeste tot >>

În jurnalul său personal, Octavian Goga, refugiat din Transilvania în Regat, a scris cele mai aspre rânduri de condamnare a clasei politice românești: ''Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astazi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viața întreaga, deputați contrabandiști... Nu ne prabușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie, înfricoșata de meningită morală...''
citeste tot >>

Pentru un maghiar sau un secui din Ardeal nu face deloc bine instigarea naţionalistă pe care o promovează şi o practică JOBBIK (n.r. Mișcarea pentru o Ungarie mai bună) şi FIDESZ în Ardeal. Problema este că ceea ce fac ei a început să declanşeze o reacţie în lanţ. Scandările naţionaliste, autonomiste, de la Targu Mureş, cumulate cu cele din partea membrilor FIDESZ şi JOBBIK, nu vor rămâne la infinit fără reacţie din partea românilor. Această recţie adversă este naturală şi semnele ei s-au arătat déja, de ziua naţională a maghiarilor, pe 15 martie: o fetiţă româncă din Covasna a mers la şcoală cu o bandă tricoloră pe cap.
citeste tot >>

În luna februarie, în aula Academiei Române, a fost lansat volumul II al monumentalei lucrări ''Enciclopedia regimului comunist din România'', coordonată de Octavian Roske. Printre invitaţii de marcă ai evenimentului s-a numărat şi istoricul german de origine română Prof. Univ. Dr. phil. Dr. h.c. Vladimir Iliescu, profesor la Universitatea din Aachen.
citeste tot >>

Conform reporterului special al ziarului Gândul, Cristian Andrei, premierul Victor Ponta i-a recomandat primarului Sectorului 5, Marian Vanghelie, ''să rezolve problema integrării romilor înainte de a face mitinguri pentru susţinerea elevei cu «bentiţă tricoloră» din Covasna. «Au o problemă cu maghiarii în Sectorul 5? Sectorul 5 are o problemă cu integrarea romilor şi domnul Vanghelie, cu sprijinul meu să se ocupe de integrarea romilor. De maghiari ne ocupăm noi'', a fost prima reacţie a premierului când a auzit de intenţiile lui Vanghelie. Spiritual, nu? Chiar ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns.
citeste tot >>