Opinii

Sabină, Fiică a Pământului cu nume predestinat! Tu ai făcut, cu voia lui Dumnezeu, să se înțeleagă că acest popor, adesea pedepsit cu hulă, este sieşi, marele giuvaer. Dumnezeu a lucrat prin tine și a făcut să se înțeleagă că acest popor nu a renunţat niciodată la memoria inalterabilă care transcende toate vicisitudinile, toate otrăvirile de dinăuntru sau de dinafară. Ai luat minunea culorilor din Pentagrama Sacră a Identităţii care se păstrează în taine şi astăzi, aşa cum numai basmul şi balada le pot ţine minte. Aici s-a încercat şi se screm încă unii alogeni mintali să ne lovească cu perfidie. Şi dacă verbul meu este nervos este şi pentru faptul că, prin educaţie şi proprie trăire, nu am acceptat niciodată toleranţe pe acest subiect. Pentru că cele cinci elemente specifice, ele însele nu pot fi negociate vreodată: steagul, cântecul, portul, limba şi datina.
citeste tot >>

Mai întâi s-a vorbit despre 1.500, apoi de 3.000, 5.000, chiar şi despre 7.000 de demonstranţi. Se pare că nu vom cunoaşte cifra exactă, întrucât nu ştim dacă a reuşit să-i contabilizeze cineva, celor 500 de pământeni, declaraţi ca atare la recensământ, alăturându-li-se mii ''secui'' din Sovata, Valea Nirajului, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc şi.. de la Budapesta (!), precum şi destui gură cască a căror etnie nu comportă dileme. Nici nu mai contează, cert e că toţi câţi vor fi fost au participat, la Târgu-Mureş, duminică, după cum ştiţi, la o manifestare ''culturală'', cu scopul de a cere, în principal, autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc - ''Szekelyland''. Desfăşurându-se plenar şi zgomotos, pe traseul aprobat de notabilităţile urbei, sub privirile îngăduitoare ale românilor mureşeni, şi ale lumii civilizate...
citeste tot >>

Din decembrie 1989 încoace, noi, românii ardeleni, suntem mereu hărţuiţi, mereu tracasaţi, mereu ameninţaţi, mereu insultaţi, mereu provocaţi sub ploaia pretenţiilor şi a privilegiilor mereu crescânde ale UDMR. Încât, după cele petrecute atunci, mai ales după cele întâmplate, în zilele de 21 şi 22 ale acelui sfârşit de decembrie, la Zetea, Dealu, Târgu Secuiesc şi Praid, pentru a ne opri doar la câteva exemple, după alungarea românilor din judeţele Harghita şi Covasna, avem tot dreptul la o întrebare incomodă, care, de fiecare dată, stârneşte furia şi revolta neprietenilor noştri tradiţionali. Aşadar, cine pe cine a deznaţionalizat şi deznaţionalizează, prin continue epurări etnice? Din partea cui au venit toate provocările acelea, valuri-valuri, chiar sub privirea împietrită a neputincioşilor noştri guvernanţi, surzi şi orbi, de fiecare dată, în faţa batjocurii udemeriste?
citeste tot >>

Citesc şi mă crucesc! Văz şi nu-mi vine a crede ochilor! Mai că-mi vine să-mi schimb dioptriile la ochelari! Fondul Monetar Internaţional, prin economistul său şef, Olivier Blanchard, declară, fără umbră de remuşcare, că a greşit. Pur şi simplu nu a fost în stare să prevadă că austeritatea va afecta grav creşterea economică! ''Erori în prognosticul de creştere şi multiplicatorii fiscali'' devine documentul-dovadă în care se asumă, negru pe alb, greşelile FMI. Ce-mi place sintagma ''multiplicatorii fiscali''!
citeste tot >>

Domnul Fenechiu vrea să intre în istorie ca fiind ultimul ministru al MTI. Oameni buni, cât o să mai răbdăm și să nu facem nimic? Haideți să ne unim în jurul unui LIDER ales de noi (vedem că mai există) și să începem să recostruim un viitor pentru copii noştri și pentru ţara asta. CFR-iști, hai să ne unim în jurul d-lui Rodrigo Maxim, pentru că vedem că este singurul Lider care se mai opune acestor politicieni!
citeste tot >>

Pe data de 28 decembrie 2012, am publicat pe CERTITUDINEA textul cu titlul de mai sus. Articolul a fost preluat de site-ul BUCUREŞTII VECHI ŞI NOI. Viorel Mirea, un scriitor din Drobeta-Turnu Severin, nominalizat în acel articol, l-a citit şi mi-a răspuns sub forma unui drept la replică. Preiau, la rându-mi, textul, nu pentru că aş considera că autorul merită această atenţie, ci pentru că e relevant ca mostră pentru un mod de gândire pe care eu îl calific ca insalubru.
citeste tot >>

Pe solista folk Maria Gheorghiu şi pe actorul Eusebiu Ştefănescu îi cunoaşte toată lumea, nu au nevoie de alte prezentări. Pe poetul Viorel Mirea din Drobeta Tr. Severin îl cunoaşte, probabil, şi pe el cineva, măcar la nivel de urbe. Problema nu este însă cine şi cât e de cunoscut, ci faptul că Viorel Mirea este cel care i-a chemat pe Maria şi Eusebiu la Drobeta Tr. Severin, pentru a susţine un recital, cu ocazia Galei Premiilor de Excelenţă, organizate de Primăria oraşului (primar Constantin Gherghe, fost membru marcant al PSD, migrat la PDL iar în 2012 la USL).
citeste tot >>

Până în 2012, mişcările geopolitice indicau o direcţie fără precedent în raport cu actuala împărţire a sferelor de influenţă. Practic, Statele Unite ale Americii erau pe cale să primească o lovitură năucitoare, căci China începuse să-şi retragă aurul deţinut în băncile internaţionale. Scopul era emiterea unei noi monede, un nou yuan, ca alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur. Beijingul semnase deja tratate comerciale cu peste 20 de state care recunosc yuanul ca monedă oficială în tranzacţii.
citeste tot >>

În străfundul fiirii sale, care îi conferă identitate și chip, mârlanul este acel ins în stare să încalce, senin și conștient, oricând, toate normele trăirii în interiorul unei obști. Nu pentru că e ușor la minte, ci fiindcă râtanul crede că lui, și numai lui, i se cuvine asta. El ia, rupe, scuipă, pune, spune, țipă, sparge, mută, aruncă când vrea, ce dorește, unde se nimerește, cum îi vine. Dacă a fost educat să nu facă acestea, îl mână din spate o frondă puerilă. Dacă i se sugerează că ar fi paranoic, zice despre el că nu-i decât un nebun serafic. Dacă mănâncă bătaie, se dă minoritate agresată și scoate din joben ''drepturile omului''.
citeste tot >>

Dar ''specia'' cea mai răvășită a fost inventată în anii de glorie ai ceaușismului: navetiștii. Cei care, având de mâncare, și-au dorit și bani din salarii. Hibrizii fără odihnă. Care se trezeau țărani la crăpatul de zori, își rânduiau ogrăzile cu sufletul la gură, până când ratele îi smulgeau și îi depuneau la porțile uzinelor, unde trăgeau opt ceasuri la șaibă, spre a reveni orășeni, buimaci și istoviți acasă, ca să termine ce a rămas neisprăvit la timp. Atunci, adormeau răpuși la Telejurnal, a doua zi o luau de la capăt. Astăzi, traversează drama identității multiple.
citeste tot >>