Universalitatea lui Eminescu este o certitudine... universală. În primul rând prin numărul traducerilor în alte limbi. Ca urmare a formaţiei sale culturale germane, primele ediţii ale operei eminesciene au fost realizate în limba germană, prin poezii traduse în această limbă chiar de Regina Carmen Sylva, care l-a chemat la Palatul Peleş, pentru a-l determina să colaboreze la proiectele ei culturale.

Eminescu n-a acceptat statutul de poet de curte, dar traducerile au rămas. La acestea s-au adăugat, de-a lungul celor 128 de ani care au trecut de la moartea sa, traduceri în limbile: franceză, engleză, spaniolă, portugheză, italiană, chineză, japoneză, arabă, hindi, maghiară.

Statisticile relevă faptul că a fost tradus în 150 de limbi din 250 de state, una dintre acestea fiind limba Esperanto, într-o ediție apărută la Timișoara, la Editura Mirton, în 2001. „Luceafărul” a fost tradus chiar și în limba rromani (mai exact în grai căldărăresc), în cadrul unui „Ghid de conversație româno-țigănesc”, apărut la Editura Curtea Veche, în 2001, la inițiativa generalului Lazăr Cârjan, om de o aleasă cultură și mare colecționar de carte.

Există însă mai multe fețe ale universalității lui Eminescu. Puțină lume știe, de pildă, că marele nostru poet se află în Guinness Book, pentru cel mai lung poem de dragoste („Luceafărul”). Deși mulți consideră că această încadrare ar vulgariza dimensiunea calitativă a operei sale, este de reținut, totuși, că și sub aspect cantitativ, Eminescu reușește să fie „campion” cultural, profunzimea, frumusețea și densitatea filosofică a poemului fiind în afară de orice discuție.

Universalitatea lui Eminescu are și o dimensiune cosmică, la propriu. Astfel, pe planeta Mercur (cea mai apropiată planetă de soare), există un crater cu un diametru de 125 de kilometri care îi poartă numele. Și nu doar atât. În catalogul planetelor mici („Minor Planet Names  - alphabetical list” compiled by L.D. Schmadel, ARI, Heidelberg), printre cele 233.943  de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9.495 se află planeta Eminescu… Planeta Micului Prinț, am putea spune, ca să facem o intersecție culturală cu opera unui alt scriitor universal, Antoine de Saint-Exupery. 

(Din volumul „EMINESCU, AGENT SECRET, TRAFICANT DE CĂRȚI INTERZISE și alte necunoscute din viața marelui poet”, de Miron Manega, Edituras Getodacii, 2017)