Deși acuzat insistent și consecvent de naționalism excesiv, xenofobie și antisemitism, lui Eminescu îi aparține, totuși, cea mai cosmopolită viziune politică asupra istoriei popoarelor, având, în același timp, cea mai profundă iubire de ţara şi de poporul său, pe care l-a slujit necondiţionat, dar în cunoştinţă de cauză. Viziunile lui economice, politice, sociologice, antropologice și istorice au servit dezvoltării altor popoare, în timp ce în țara sa este încă ignorat sub aceste aspecte. Ba chiar privit cu condes-cendență de criticii literari (unii), atunci când e vorba de competențele lui extraliterare.

Un mare diplomat brazilian, José Jeronimo Moscardo de Souza, fost ambasador al acestei ţări în România, a făcut, în 2003, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa, din partea Academiei Române, o declaraţie cel puţin descumpănitoare: „Vreau să mulţumesc României şi în special domnului Eminescu, datorită căruia Brazilia a avut cea mai mare dezvol-tare economică din lume”.  

Același José Jeronimo Moscardo de Souza, ceva mai târziu, în același an, a acordat în Formula AS un interviu lămuritor pentru această declarație bizară. Eminescu „ajunsese” în Brazilia prin intermediul unei lucrări de importanță mondială a economistului român Mihail Manoilescu, discipol al marelui poet și gânditor. Teoria despre stat a lui Eminescu (Teoria Statului Organic) fusese încorporată în lucrarea lui Manoilescu, „Théorie du protectionism et de l’échange international” care, tradusă în portugheză în 1932, a ajuns în Brazilia, unde a devenit curs universitar, iar din 1970 program economic pentru întreaga țară. 

Iată ce spunea Moscardo de Souza în interviul amintit, referitor la Manoilescu: „În privinţa economică, se credea că suntem condamnaţi să rămânem o ţară agrară, ca şi România la un moment dat. Dar a dat Dumnezeu să existe un mare român, fost ministru de Externe al ţării dumneavoastră şi un economist de talie mondială: Mihail Manoilescu. După traducerea, în 1932, a lucrării sale geniale, «Teoria protecţionismului şi schimbului internaţional», aceasta a fost, până în ziua de azi, inspiratoarea dezvoltării economice a Braziliei. [...] Prin Manoilescu, responsabilii brazilieni şi-au clarificat originile inegalităţii, rolul proiectelor de dezvoltare industrială, raporturile dintre industrie şi agricultură, dintre exporturi şi importuri etc. Astăzi, Manoilescu este considerat unul dintre fondatorii Braziliei moderne”…  

Și iată cum teoria STATULUI ORGANIC a lui Eminescu  ajunge, încorporată în lucrarea lui Manoilescu, „Théorie du protectionism et de l’échange international”, pe teritoriul Braziliei, a cărei istorie o schimbă, determinând cea mai mare creștere economică din lume. De ce nu s-a întâmplat în România? Pentru că România nu este condusă de români, ci de romunculi. Așa îi numea Eminescu pe „globaliștii” timpului său..

Influența economică a „tandemului” Mihai Eminescu/Mihail Manoilescu în Brazilia a fost profunda și persistentă, declanșând interesul universitarilor din alte locuri de pe mapamond. Astfel, în 1996, „Théorie du protectionism et de l’échange international” a beneficiat de analiza academică magistrală a profesorului Joseph Love, de la Universitatea din Illinois, prin cartea sa „Crafting the Third World - Theoring Underdevelopment in Romania and Brazil” („Făurirea Lumii a Treia - Teoretizarea Subdezvoltării în România și Brazilia”), editată deja și în Brazilia.

(Din volumul „EMINESCU, AGENT SECRET, TRAFICANT DE CĂRȚI INTERZISE și alte necunoscute din viața marelui poet”, de Miron Manega, Edituras Getodacii, 2017)