Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

ÎGRIJORĂRILE UNUI SECUI. "Meciul Ungaria-România nu mai este demult un sport"

Data publicarii: 10.04.2013 10:45:00

Pentru un maghiar sau un secui din Ardeal nu face deloc bine instigarea naţionalistă pe care o promovează şi o practică JOBBIK (n.r. Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) şi FIDESZ în Ardeal. Problema este că ceea ce fac ei a început să declanşeze o reacţie în lanţ. Scandările naţionaliste, autonomiste, de la Targu Mureş, cumulate cu cele din partea membrilor FIDESZ şi  JOBBIK, nu vor rămâne la infinit fără reacţie din partea românilor.

 

Această recţie adversă este naturală şi semnele ei s-au arătat déjà, de ziua naţională a maghiarilor, pe 15 martie: o fetiţă româncă din Covasna a mers la şcoală cu o bandă tricoloră pe cap. Un secui "erou" a ameninţat-o cu moartea. Nu poate fi acuzată fetiţa din cauză că i-a înfruntat pe autonomişti. Povestea a continuat, cu ameninţări de decapitare - din partea JOBBIK, înainte de meciul Ungaria - România. “Meciul” Ungaria-România, nu mai este însă demult un sport, căci reprezintă o altfel de luptă, între doi inamici vechi.

 

Teologul evangelic Paul Tillich, în cartea sa “Curajul de a fi”, scrie că idealul barbar al eroismului este auto-irositor, caracterizat de o vitalitatea inumană, diferită de cea a idealului grec ale eroului. Aceasta din urmă nu se autoiroseşte, căci preţuieşte fiinţa, după s-a confruntat cu angoasa ne-fiinţei. Faptul că cei de la JOBBIK  au scandat, la Tg. Mureş: “Să piară Trianonul!”- nu este altceva decât o formă de barbarism eroic, o auto-irosire barbară. Cel care nu reflectează asupra trecutului, ca sa înţeleagă că Trianonul era inevitabil - acela nu apără identitatea, dimpotrivă, contribuie la autodistrugerea naţională, precum FIDESZ şi  JOBBIK .

 

Până acum, cu toate că elementele interzise în Ungaria  îşi fac de  cap în România, putem sa spunem că partea română a dat dovadă de un remarcabil control asupra situaţiei. Dar nu sunt sigur că poate controla totul. SPER CĂ ROMÂNII NU VOR SCĂPA DIN MÂINI ACEST CONTROL.

 

(NOTA ISPRAVNICULUI. Preluare dintr-un comentariu de pe site, pe care mi-am permis să o corectez şi să o public ca text de sine stătător)

 

Afisari: 2453
Autor: NAGY ATTILA (Puli)
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: HVJAqec1st (Jul, Thu 18, 2013 / 09:39)
There are no words to describe how booacidus this is.
Nume: Nagy Attila (Puli) (Sep, Mon 16, 2013 / 16:51)
In realitate nu sant ungur, sant secui. Dar aveti dreptate domnu deputat Bogdan Diaconu, in fiecare cuvant, ceea ce priveste barbarismul, suporterilor maghiar, in Bucuresti. Adevarat, neamul ungurilor acuma arata fata sa barbara. Credetima, ma simt prost, din cauza ce fac unguri in Bucurest.

Cand Kertész Imre, scriitorul evreu-maghiar, a declarat ca poporul maghiar este un popor frustrat, ca n-a putut prelucra ranile istoriei, a facut declaratia asta mare isterie in Ungaria, in cercuri nationaliste, au hulit. Din pacate trebuie sa dau dreptate, lui Kertész Imre, ca unguri sant un popor frustrat, dovada este comportamentul de azi.

Dar frustrarea este vechi! Poporul maghiar, niciodata n-a putut prelucra, sufleteste, ranile istoriei, din cauza asta sant versuri in literatura maghiara, care plang de moartea definitiva ale neamului. Nare ungurimea o spiritualitatea adanca, ca ortodoxia la romani, care ar ajuta de a prelucra suferinta istoriei, ca jertfa, care are parte componenta, mod spiritual, a identitati, vieti neamului.

E posibil, din cauza, ca crestinismul a fost preluat fortat, nu asimilat, si s-a creat o prapastiei intre constiinta si inconstientul colectiv a maghiarimi. E posibil, ca avem o criza de identitate, de mai mult de o mie de ani, care s-a compensat cu megalomanie nationala.

Andre Scrima scrie, ca nu este usor ca sa schimb religia, ca comunitatea, poate sa si pierde sufletul. Cred ca asa ceva sa intampalt in cazul maghiarimi. Maghiarimea niciodata na putut integra in constiinta neamului, personalitatea umbra ale istoriei maghiare, ca ungurimea a facut multe greseli istorice fata de alte neamuri in jur.

Cred ca Valeriu Braniste a avut o observatie, importanta ceea ce priveste ungurimea, care este confirmat si de un ganditor maghiar, Prohászka Lajos. Braniste scrie, ca ungurul e frica sa aiba contact cu altea natiuni in jur, ca e frica in contact se pierde identitatea. Cine are asa de temeri, neamul, are mare probleme de identitate si este frustrat. Observatia corecta ale lui Braniste, are originea in criza de identitate ale maghiarimi, in care radacinesc frustrarile istorice ale maghiarimi, si din cauza asta, niciodata n-a putut prelucra ranile istoriei. Din problema asta de identitatea a maghiarimi, vin frustrarile, care manifesta azi in Bucuresti.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter