Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Klaus Iohannis, un caz de patologie politică

Data publicarii: 31.12.2015 14:13:00

Are dreptate Florin Chilian să se indigneze pe Google + împotriva lui Klaus Iohannis și, mai ales, împotriva presei mainstream din România. Am să-l citez cenzurându-l discret, pentru că nu sunt de acord cu excesele sale lingvistice, chiar dacă, vorba lui Tudor Gheorghe, sunt situații în care se impune să vorbim cu toate cuvintele limbii române.

 

Presa din România tace. Toată presa din România tace!” - scrie Chilian. În data de 27 noiembrie 2015, pe mutește, așa cum ne-a obișnuit, klaus iohannis a înaintat către Curtea de Apel Brașov, prin Mușat și Asociații, contestație în anulare împotriva unei decizii definitive și irevocabile a justiției Române. Primul termen pentru judecarea CONTESTAȚIEI ÎN ANULARE, Dosar nr. 645/64/2015, a fost stabilit de Curtea de Apel Brașov pentru data de 4 ianuarie 2016. Tocmai bine, se întoarce odihnit din vacanță într-o românie adormită încă de ceafa de porc și țuica de după revelion.

Dormiți liniștiti! Klaus veghează din Florida!

Klaus Iohannis scuipă pe o decizie definitivă și irevocabilă a justiției Române și face contestație în anulare privind casele însușite prin fals și uz de fals”.

 

    

 

În materie de fraude, președintele Klaus Iohannis este recidivist. Așa cum se știe, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a scos, anul acesta, basma curată în privința incompatibilității de primar, fostul edil încalcând legislația în domeniul conflictului de interese, încălcare constatată de Agenția Naționala de Integritate. Cazul era identic cu al altor zeci de primari care - ghinion! - nu au avut parte de bunăvoința justiției la cel mai înalt nivel. Klaus Iohannis, devenit între timp președintele țării, a fost singurul absolvit de păcatele incompatibilității.

 

Fapta cea mai gravă a actualului președinte al României rezultă însă, în principal, din altă speță. În data de 26 februarie 2007, organizaţia municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (președinte la nivel național fiind, la vremea aceea, Klaus Iohannis), a chemat în judecată primăria Sibiu (primar tot Klaus Johannis), cerând, nici mai mult, nici mai puțin, „calitatea de succesor în drepturi al FDGR faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)”. Prin sentința civilă nr. 2790, din 28 mai 2007, emisă de Judecătoria Sibiu (prin  judecătoarea Maria Morar), Forumului Democrat al Germanilor din România i s-a recunoscut această calitate. Problema nu este atât sentința în sine, cât faptul că Deutsche Volksgruppe era o organizație nazistă, desființată de regele Mihai prin  Decretul – Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, în conformitate cu Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944, la care România era parte. Această Convenție prevedea, la articolul 15, dizolvarea organizaţiilor pro-hitleriste de pe teritoriul românesc. Așadar, Klaus Iohannis, în calitate de președinte la nivel național al FDGR, a devenit, prin sentința 28 mai 2007, succesor în drepturi al organizației naziste Grupul Etnic German, prin încălcarea a două legi cu termen de scadență sine die: una internațională (Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944) și una națională (Decretul-Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944). Astfel, pe cale de consecință, Klaus Iohannis a devenit un nazist cu acte în regulă. Scopul acestei jonglerii juridice era retrocedarea unor clădiri care aparținuseră Grupului Etnic German, confiscate prin lege.

 

Se pare că președintele României are o slăbiciune patologică față de case, un fel de cleptomanie selectivă care ar putea fi analizată și din perspectivă psihiatrică. Ceea ce i-a stârnit furia lui Florin Chilian este insolența fără margini a pârâtului Klaus Iohannis vizavi de o speță mai veche, demarată încă din 1999 și care viza, de fapt, două imobile: unul de pe Str. G-ral Magheru nr. 35 și altul de pe Str. N. Bălcescu nr. 29, ambele din Sibiu. Cazurile au fost documentate și prezentate cu mult curaj de Marius Albin Marinescu în JUSTIȚIARUL. Mă voi folosi de anchetele acestuia, încercând să le rezum.

 

În anul 2005, Tribunalul Brașov a pronunțat definitiv și irevocabil sentința la procesul declanșat, în anul 1999, de locatarii imobilului situat în Sibiu, str. G-ral Magheru, nr. 35 (prima casă furată), sentință care a anulat Certificatul de moștenitor prin care niște impostori, prin uz de acte false, au obținut imobilul în cauză, mare cât un bloc, situat în centrul Sibiului! Acești impostori erau Carmen Georgeta Iohannis, Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen G. Iohannis) și Baștea Ioan. Ulterior, trebuia să se aplice „puterea lucrului judecat” și asupra actelor subsecvente Certificatului de moștenitor, ANULAT în 2005, inclusiv asupra Contractului de vânzare-cumpărare a unei jumătăți din imobilul de pe Str. N. Bălcescu, nr. 29 (a doua casă furată), aflat și el pe același Certificat de moștenitor declarat nul. Adică trebuia anulat și acest contract de vânzare-cumpărare. Pentru acest ultim imobil, proprietarii de drept s-au judecat încă 10 ani, fiindcă pseudo-proprietarii (soții Iohannis) au susținut că au fost cumpărători de bună credință. Instanța însă nu doar a demonstrat că aceștia nu au fost cumpărători de buna credință, ci a și subliniat acest aspect în sentința definitivă a Tribunalului Brașov: În ceea ce priveşte fondul cauzei, analiza acestuia trebuie să pornească de la cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr 33/2005 a Tribunalului Brașov şi anume la împrejurarea că certificatul de moştenitor nr 90/1999 a fost declarat NUL ABSOLUT pe motiv că este fondat pe o cauză ILICITĂ şi s-a emis PRIN FRAUDAREA LEGII. (…) CAUZA ILICITĂ, izvorâtă din FRAUDAREA LEGII ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde şi asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, terţii, în speţă doar pârâtul KLAUS WERNER JOHANNIS NEFIIND APĂRAT DE PREZUMŢIA DE BUNĂ CREDINŢĂ, faţă de AMPLOAREA OPERAŢIUNII ILICITE rezultată din hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate (…) Actul juridic subsecvent, întemeindu-se pe un act juridic ÎNCHEIAT PRIN FRAUDAREA LEGII ȘI FONDAT PE O CAUZĂ ILICITĂ, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei credinţe a terţului, mai ales că ACESTA ESTE SOŢUL celeilalte părţi contractante care, la rândul său, a participat la întocmirea actului nul iniţial”.

 

Aceasta este sentința DEFINITIVĂ ȘI IREVOCABILĂ, vizavi de care Klaus Iohannis, garantul separării puterilor în stat, a declarant, în data de 16.11.2015,  în cadrul unui interviu televizat, următoarele: Această soluție, după părerea mea, nu e bună, mă nemulțumește și, împreună cu avocații, căutăm cele mai bune căi pentru a contesta aceasta soluție.

Drept pentru care, Klaus Werner Iohannis, Carmen Georgeta Iohannis (soția președintelui) și Georgeta Lazurca (soacra președintelui) au făcut contestație în anulare, sfidând o sentință definitivă și irevocabilă, spre stupoarea generală și indignarea lui Florin Chilian...

 

 Sursă: Chilian.ro

 

Spuneam că e posibil ca președintele României să aibă o slăbiciune patologică față de case. Cred însă că e vorba de mult mai mult și anume de o patologie politică având la bază frustrarea și URA. Ca să fiu mai explicit, cred că președintele României îi urăște pe români. Anumite accente comportamentale denunță involuntar această ură irepresibilă, greu de înțeles și mai ales greu de acceptat. Iată câteva dintre aceste „accente”:  

 

1. Gestul fără precedent al lui Klaus Iohannis de a se sustrage protocolului de onorare a Zilei Naționale la 1 Decembrie 2015, invocând un motiv pueril (doliu pentru victimele de la Colectiv), în condițiile în care Ziua Națională vizează sute de mii de vieți sacrificate, și nu pe altarul muzicii rock, ci pe altarul reîntregirii României.

 

2. Obstinația cu care președintele se opune proiectului de Lege privind declararea lui Avram Iancu „Erou și Martir al Națiunii Române” (inițiativă legislativă a scriitorului Laurian Stănchescu), Avram Iancu fiind simbolul cel mai puternic al rezistenței românismului în Transilvania. În schimb a avut cinismul de a se folosi de personalitatea acestuia în campania electorală, făcând băi de mulțime în zonele marcate de spiritul lui Iancu (Țebea, Vidra de Sus).

 

3. Același cinism l-a manifestat față de valorile identitare românești și atunci când, chiar de ziua lui Eminescu (15 ianuarie 2001), a închis și a evacuat Librăria „Mihai Eminescu”, aflată în imobilul moștenit fraudulos pe Str. Nicolae Bălcescu, pentru a face loc băncii austriece Raiffeisen (de la care avea să încaseze o chirie cumulată de 300.000 de euro).

 

4. Tupeul și cinismul inimaginabil prin care a conlucrat la reînvierea de facto a organizației naziste Deutsche Volksgruppe (Grupul Etnic German).

 

Revin la indignarea lui Florin Chilian. Acesta subliniază, cu „delicatețea”-i binecunoscută, următoarea alternativă: ori „presa din Romania este un c... cu multe moațe”, ori „serviciile secrete își arată adevărata putere, interzicând o știre de interes național”. Eu cred că ambele variante ale alternativei sunt valabile. Și, da, cazul Iohannis este un caz de importanță națională majoră. Pe acest caz ar trebui făcute dezbateri publice, pentru că Iohannis este președintele ales al României. Și dacă un președinte este capabil de asemenea găinării imobiliare el devine automat pericolul public numărul unu pentru statul pe care-l conduce. În schimb, presa mainstream la care se referea Florin Chilian (în primul rând televiziunile) fac caz și dezbatere pe subiecte moarte din perspectiva interesului național, dar care au o notorietate considerabilă, construită și ea artificial, cu ajutorul serviciilor. Un asemenea subiect este scandalul Casei Regale, scandal 100% monden, fără niciun impact asupra destinului României. O diversiune clasică, uzuală, menită să ne îndepărteze de îngrijorările reale. Qui prodest?... Este o întrebare retorică, al cărei răspuns, știut deja de toată lumea, se află în direcția Berlin.

 

Cred despre Klaus Iohannis că este un personaj frustrat și lipsit de inteligență, dispus să execute orice ordin al unui stăpân, în schimbul unor satisfacții primare, de ins fără conștiință. N-are aspirații înalte, este primitiv și imun la idealuri, pentru că-i lipsește reprezentarea acestora și nu le înțelege. Este o ființă asemănătoare cu orcii din „Stăpânul inelelor”, capabil să ucidă fără să clipească și fără să sufere. În afară de faptul că practică mersul pe bicicletă, n-am sesizat la Klaus Iohannis nicio tresărire de comportament uman și sunt convins că nu e străin de tragedia de la Colectiv. Cu alte cuvinte, îi lipsește în totalitate trăsătura fundamentală a speciei umane: OMENIA. Este un personaj sinistru de care, gândindu-mă la soarta țării mele, mi-e frică.

 

P.S. Primul termen pentru judecarea CONTESTAȚIEI ÎN ANULARE a lui Klaus Iohannis, în Dosarul nr. 645/64/2015, a fost stabilit de Curtea de Apel Brașov pentru data de 4 ianuarie 2016.

 

Bibliografie: Justitiarul

 

Afisari: 1592
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter