Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

Noroc că Diavolul vorbeşte româneşte!

Data publicarii: 23.04.2013 23:43:00



Într-un articol numit: „Țara lui Papură Vodă, în vremea lui Pazvante Chioru”, postat pe www.certitudinea.ro, scriitorul și publicistul Miron Manega avea să facă un aspru rechizitoriu al vremurilor jalnice pe care le trăim în ziua de azi:

„Trăim vremuri în care domneşte fărădelegea. Nimic nu mai funcţionează, nimic nu-ţi mai dă siguranţa zilei de mâine. Instituţiile publice sunt împărţite în două (instituţiile naţiunii şi instituţiile puterii), armata a fost desfiinţată, sistemul de sănătate şi învăţământul la fel, economia a fost paralizată şi vândută pe bucăţi, resursele vândute şi ele, sau arvunite. În plus, România e „fezandată” pentru a deveni groapă de gunoi pentru deşeurile toxice ale Europei iar legile, care mai există, sunt instrumentate de magistraţi-infractori, copie la indigou a unui preşedinte demis de populaţie la referendum, dar reaşezat abuziv în scaun de forţe străine. Suntem, într-un cuvânt, „Ţara lui Papură Vodă”. Chiar dacă nu mai ştim de unde vine expresia, o folosim corect, căci ea sintetizează perfect realitatea pe care tocmai am expus-o...”

    

În total acord cu spusele domniei sale, îmi permit să deschid acest subiect prin a ne re-aminti cuvintele lui Georges Santayana (1863 - 1952): „...cei care nu-și amintesc trecutul sunt condamnați să-l repete.”

    

Această necunoaștere, prin ignorare, a Istoriei Romaniei de către conducatorii și politicienii noștrii se repercutează însă în mod grav, asupra cetățenilor și viitorului acestei țări. Se pare că Domniile lor au absentat de la cursurile de istorie, considerându-le nereprezentative pentru ținuta de conducători ai țării, senatori  sau deputați. Întrebându-i când au citit ultima carte de istorie, te privesc ca pe un E.T., dând din mână a lehamite: „du-te domnule dragă, noi avem treburi importante la ordinea zilei pentru binele poporului și a țării, nu bazaconiile tale !”

     

Dar dacă ar face bine să pună mâna pe cel puțin o carte de istorie vor realiza, stupefiați, că istoria se repetă. Deoarece nu doresc să le recomand o bibilografie mai vastă, îi invit să citească cele câteva rânduri alese de mine, selectate din lucrarea lui Florin Constantiniu, numită: O istorie sincera a poporului român. 

     

Fac precizarea că evenimentele la care se referă distinsul istoric sunt cele premergatoare intrării României în primului război mondial (1914 - 1918). Luați aminte:

  ”În pregătirea armatei române pentru război, Brătianu a săvârșit mari erori. Întocmai cum la Ministerul de Externe îl puse pe slabul Emanoil Porumbaru pentru a conduce el întreaga activitate diplomatică, tot astfel, la Marele Stat Major, în locul unui general capabil, l-a numit pe generalul Dumitru Iliescu (titular era generalul Zottu, bolnav de nervi, care s-a sinucis la intrarea României în razboi), total obedient față de primul ministru, tipul generalului fanfaron și iresponsabil, anunțând ca tot este pregatit și că victoria e sigură. 

   Aprovizionarea armatei a dat naștere unui boom afacerist, în care venalitatea a căpătat proporții considerabile. Un publicist nota în jurnalul său la 13 august 1916: <Nu mai e nimic de... operat. Aproape două miliarde de lei ai Ministerului de Razboi s-au mistuit pentru ca, peste o lună de zile, să se adreseze acel apel deznădăjduit că să-și facă pomană și să dăruiască obiele pentru soldați>.

     Guvernul liberal a angajat România în război cu armata nepregătită, a subevaluat capacitatea de riposta a adversarului și și-a întemeiat planurile de luptă pe promisiunile Aliaților... (la 25 martie 1915, Brătianu, exasperat, a exclamat: <Când vezi tonul cu care aliații ne vorbesc, regret timpul când Germania avea preponderență în Europa>).  

Corupția și dezordinea din anii neutralitații și-au spus cuvântul la începerea operațiilor militare, haosul căpătând, în anumite segmente ale articulațiilor militare și civile, proporții uriașe.

   C. Argetoianu ofera o imagine sugestivă a coloanei sanitare care urma să se organizeze în Parcul Carol: <Un talmeș-balmeș de ambulanțe vechi și noi, de furgoane, de căruțe rechiziționate, de automobile hodorogite, de cuptoare și de bucătării de campanie amestecate unele cu altele, în voia domnului. O forfoteală de ofițeri, de gradați și de civili, zbierând și înjurându-se între ei, ierarhic, blestemând cu toții organizarea, încurcau și mai rău, parcă dinadins, ceea ce fusese deja atât de bine încurcat în zilele precedente>.

    Generalul Berthelot, șeful misiunii militare franceze, a sintetizat corect situația găsită, când a spus că eram „admirabil de dezorganizați.” 

    În jurnalul său personal, Octavian Goga, refugiat din Transilvania în Regat, a scris cele mai aspre rânduri de condamnare a clasei politice românești: <Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astazi în moraliști, miniștrii cari s-au vândut o viața întreaga, deputați contrabandiști... Nu ne prabușim nici de numărul dușmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie, înfricoșata de meningită morală. Tara în care un Morțun e ministru de Interne, un așa-zis Porcu (Al. Constantinescu - n.n.) stâlp de partid, cu simpli hoți la drumul mare, trebuia să ajungă la marginea prăpastiei.>”

     

Se pare că suntem, acum, într-adevar pe marginea prăpastiei, într-o țară asupra căreia se fac diferite experimente de către organisme abilitate, într-o țară în care suntem considerați străini de către o minoritate sâcâitoare, în care copiii români sunt batjocoriți dacă poartă o cordeluță tricoloră, în care cetățeanul de rând a ajuns la capătul sărăciei și se mulțumește seara să vizioneze pe toate posturile de televiziune, policitieni și demnitari corupți sau parașute și parașuți care se dau în mare spectacol țigănesc, povestind despre milioanele pe care le învârt, în timp ce omul de rând își amăgește copilul cu o portocală tăiată în patru, ca să-i mai ajungă mai multe zile.

     

Se pare că nu mai este rușine, decență, bun simț..., doar, mojicie, aroganță și nesimţire.

Pe vremurile când aromânii se luptau, în Balcani, pentru limba și identitatea lor, un preot grec, Kosmas Etolianul (1714-1779) care încerca să-i grecizeze pe aromâni, spunea acestora: „că ei trebuie să se roage în greacă, deoarece Dumnezeu nu vorbește în aromână decât atunci când se întreține cu Diavolul.” (după Nicolas Trifon – „Aromânii, pretutindeni, nicăieri”).

         Aromânii nu și-au pierdut însă identitatea, limba și istoria chiar dacă sunt răspândiți în întreaga lume.

          Noi suntem însă pe cale să ne-o pierdem datorită „grecilor” noştri !

      Noroc că vorbim aceași limba cu Diavolul, deoarece Dumnezeu ne-a părăsit demult!

 

Afisari: 3346
Autor: Cornel Bîrsan
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter