Presa

Am citit cu atenție, în ''România Liberă'', scrisoarea deschisă a celor 13 jurnaliști îngrijorați că președintele României ar putea să promulge Legea privind scutirea de impozite a unor profesii. Ceea ce le stârnește îngrijorare (adică îi bate grija - vorba lui Dabija!) celor 13 ''formatori de opinie'' este faptul că, printre cei vizați să beneficieze de această scutire se află și jurnaliștii. La prima vedere, scrisoarea este de-a dreptul schizoidă, având în vedere că cei 13 sunt jurnaliști. Căci, se știe, orice comunitate de pe pământ, fie ea etnică, socială, profesională sau pur și simplu zonală, până și găștile infracționale din cartiere sau din Parlament, toți simt nevoia să se constituie în grupuri organizate pentru a-și apăra valorile, teritoriul sau interesele.
citeste tot >>

Suntem în anul 2020, la 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și tot ceea ce se întâmplă în jurul, ca și în interiorul României pare să se sincronizeze într-un consens criminal. Eliminarea sintagmei ''Identitatea Națională'' din denumirea Ministerului Culturii și Identității Naționale hotărâtă în prima ședință a guvernului României (demis) începe să-și deconspire sensul de campanie conjugată, atât pe plan intern, cât și extern. A fost, de fapt, un semnal. Căci, iată, începe prigoana pe față împotriva identității românești și în jurul granițelor. Și nu e vorba doar de proiectul ''Trianon 100'' al guvernului de la Budapesta.
citeste tot >>

Daniela Ciută din Carei este o ziaristă care semnalează permanent, în publicația sa online, ''Buletin de Carei'', pe lângă știrile obișnuite, locale, toate derapajele primarului udemerist Kovács Jenő și ale echipei sale, de la legile statului român, denunțând atitudinea antiromânească a acestuia. Conform celor semnalate de ''Buletin de Carei'', primarul Kovács Jenő pare să fie alergic la simbolurile naționale ale României. Pe lângă faptul că, sub conducerea sa, nu se alocă fonduri publice pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României, primarul le refuză românilor din oraș amplasarea pe domeniul public a unui catarg cu drapelul României. Mai mult, el a eliminat tricolorul românesc de pe tăblițele cu denumirea Primăriei și Consiliului Local Carei, înlocuindu-le cu unele negre, fără tricolorul românesc.
citeste tot >>

În data de 2 decembrie 1917 Sfatul Țării a proclamat Republica Democratică Moldovenească, iar la 7 decembrie a fost învestit guvernul (Consiliul Directorilor Generali ai Basarabiei), sub conducerea lui Pantelimon Erhan. Basarabia se afla însă, la acel moment, sub teroarea trupelor rusești bolșevizate cantonate în gubernie și a bandelor de dezertori de pe front. Neputând face față anarhiei instalate cu puținele sale unități militare (numite cohorte) - și ele contaminate parțial de bolșevism, Sfatul Țării a cerut, fără succes, ajutor trupelor aliate. Cererilor repetat având același subiect, adresate de Consiliul Directorilor atât generalului Dmitri Șcerbaciov, cât și generalului Henri Mathias Berthelot de a trimite în Basarabia ''trupe disciplinate și sigure'' nu li s-a putut răspunde pozitiv, după cum nici demersurile făcute pe lângă guvernul Ucrainei nu au avut succes.
citeste tot >>

O mare rușine pentru învățământul românesc, pentru istoria culturii și pentru istoria noastră în general este soarta de care a ''beneficiat'' locuința celui care a fost, în 1904, fondatorul Comisiei Monumentelor Istorice: Spiru Haret. Această locuință s-ar fi cuvenit să fie (era, de fapt, o datorie a națiunii române față personalitatea uriașă a reformatorului învățământului românesc) ea însăși un monument istoric. Povestea imobilului este, pe scurt, următoarea: după moartea soției lui Spiru Haret (iunie 1941), casa a fost vândută de rude Institutului Național al Cooperației. Obiectele personale, cărțile, manuscrisele și mobilierul au fost donate noului proprietar cu o clauză importantă: aceea de a amenaja acolo un muzeu, lucru care s-a și întâmplat.
citeste tot >>

Nu putem începe o prezentare a lui Spiru Haret fără a aminti celebra lui aserțiune: ''Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara''. În timpul său s-au pus bazele unui sistem public de școală, la care, din păcate, s-a renunțat astăzi. Spiru Haret a fost om de știință, matematician de succes și, în același timp, organizator al sistemului de învățământ românesc. Acest om providențial a înțeles ca nimeni altul faptul că viitorul unui popor se conturează prin educație, prin instrucție calificată. A înțeles, ca nimeni altul, faptul că un rol deosebit în realizarea acestui deziderat îl au învățătorii, mai din ales din mediul rural, pe care i-a încurajat prin diverse avantaje să rămână stabili în satele lor.
citeste tot >>

Data de 15 februarie a marcat împlinirea a 168 de ani de la nașterea celei mai mari personalități a învățământului românesc din toate timpurile: SPIRU HARET. S-a născut la Iași, la 15 februarie 1851, în familia unui judecător, părinţii săi fiind Costache şi Smaranda Haret. A fost matematician, astronom, fizician, profesor, om politic, ministru al cultelor şi instrucţiunilor publice, membru titular al Academiei Române. Supranumit ''omul şcolii'' pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul şcolii moderne româneşti.
citeste tot >>

Revin la ideea, formulată în urmă cu două numere, că, dacă nu putem salva țara, măcar să salvăm Bucureștiul. N-are legătură cu ONG-ul lui Nicușot Dan, e vorba de salvarea oamenilor, pentru că, de fapt, omul e ținta finală a oricărui demers cinstit. Omul concret din București, în cazul de față, cu necazurile lui, cu nemulțumirile lui, cu problemele lui create de inconștiența sau lăcomia altor oameni, dar și cu propria complicitate prin tăcere și lipsă de reacție la jaful și distrugerea care se desfășoară sub ochii lui. Am vorbit atunci despre un proiect concret de transformare a gunoaielor în resurse, prin tehnologia EcoHornet.
citeste tot >>

MIHAI EMINESCU. Nu mișcăm un deget pentru românii din afara granițelor! ● DENIS BUICAN. ''Frântură de soare, spărtură de flaut'' ● DEUTSCHLAND, DEUTSCHLAND ÜBER ALLES! Timișoara, un punct al planului de secesiune. Înlocuirea lui Nicolae Robu cu un activist progresist de cetățenie germană ● Gral. (r) Dr. MIRCEA CHELARU. Corciturile ● HAJDU GYŐZŐ. Unde au fost autorităţile române în timpul demonstraţiei maghiare de la Miercurea Ciuc? ● Col. Dr. MIRCEA DOGARU. DIN ISTORIA ROMÂNEASCĂ A ''ȚINUTULUI SECUIESC'' (I). De la Paleolitic la sinteza tracă ● MIRON MANEGA. CAREI, 2020: Cont pe Facebook, dedicat familiei unui ziarist român: ''Moarte soților Ciută''
citeste tot >>

Mi-e greu să scriu detașat și echilibrat despre ce i se întâmplă acum profesorului Mircea Beuran de la Spitalul de Urgență Floreasca. E un calvar care pare că nu se mai termină, căci reputatul chirurg a trecut de mai multe ori pe această ''uliță'' întunecată a destinului, din care a reușit să iasă luptând. Ceea ce aș vrea să subliniez însă, înainte de toate, este atacul concentrat la sistem (sistemul public de sănătate) prin compromiterea vârfurilor actuale ale medicinii românești: Mihai Lucan, Gheorghe Burnei, Irinel Popescu, Monica Pop și acum, iată, din nou, profesorul Mircea Beuran.
citeste tot >>