Respingerea, de către Consiliul Europei, a cererii de autonomie a așa-zisului Ținut Secuiesc este o știre din 2015 care n-a prea fost dezbătută în media românească, deși viza însăși existența României ca „stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil” (Constituția României, Art.1.1). Iar decizia Consiliului Europei a fost și continuă să fie ignorată, cu un tupeu sfidător, atât de guvernul Ungariei, cât și de struțo-cămila politică UDMR. Zic „struțo-cămilă” pentru că, pe de o parte, este un ONG cu statut de partid, iar pe de altă parte pentru că servește interesele Ungariei dar este subvenționată de statul român.

Să reluăm pe scurt istoria acestei respingeri.Cererea de arbitraj pentru autonomia „Ținutului secuiesc", solicitată de mai multe consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, a fost respinsă, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei, motivul fiind, conform declarației Ludmilei Sfîrloagă (președinta delegației României la acest congres), că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei” și că, prin urmare, „tema trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene”.

Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, care solicitaseră sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei „Ținutului secuiesc” au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.

"Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (...). Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, d-na Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa, argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului secuiesc”, cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României", se menționa în comunicatul de presă transmis către AGERPRES de către secretariatul delegației României la Congres.

Consiliul Național Secuiesc ceruse, în 2014, celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale.

La solicitarea acestuia, 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi pe temei de nelegalitate (crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României).

Se pare însă că lui Viktor Orban și lui Kelemen Hunor puțin le pasă de Uniunea Europeană și de prefectuiri, preferând siajul lui Vladimir Putin. Dar la fel de puțin (dacă nu cumva chiar mai puțin) îi pasă și Guvernului României, care conlucrează la greu cu „struțo-cămila” UDMR, aplicând, în mod trădător și pervers, chiar... hotărârea Consiliului Europei: „tema trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene”. Și iată că tema nu doar se dezbate, ci se și rezolvă. Intern. Cum? Conform proiectului „Trianon 100”. De cine? De „binomul” PSD-UDMR.