Se încarcă pagina ...

Urmăriți-ne pe certitudinea.com

Întrucât, din motive pe care nu le analizez acum, utilizarea acestui site îmi este blocată (nu mai am acces la modulul de administrare), am deschis o altă platformă, mai bine protejată, pe domeniul certitudinea.com. Site-ul de față, certitudinea.ro, rămâne în continuare funcțional, dar numai ca o arhivă a certitudinea.com. Așadar, postările noi le puteți urmări, de acum, pe site-ul certitudinea.com.
MIRON MANEGA – Ispravnic de concept

"Dacă bobul de grâu moare..."

Data publicarii: 20.03.2019 14:37:00

Marți 19.03.2019, comuna Beciu din județul Teleorman a fost în doliu. Constantin Cojocaru, unul dintre fii satului, după un scurt popas de despărțire, a plecat la cele veșnice...

 

A fost o înmormântare simplă, decentă, la care au participat peste 100 de persoane, mare parte veniți din București. Surprinzător de mulți, totuși, având în vedere rapiditatea cu care s-a desfășurat totul: duminică noaptea a murit, luni a fost dus în satul natal, marți a fost înmormântat.

 

În afară de rude și prietenii foarte apropiați, n-au lipsit nici membri ai Grupului pentru România, constituit la inițiativa lui Constantin Cojocaru. Evident, și Cezar Avrămuță cu tricolorul său uriaș. Slujba a fost curată și întreagă, ținută de doi preoți cu voci excepționale: Constantin Dănescu din Beciu (județul Teleorman) și Angheluș Cătănoiu din comuna Sprâncenata (județul Olt), o localitate foarte apropiată. Soția (Elizet) și cei doi băieți (Iancu și Dragoș) au stat tot timpul lângă coșciug, așa cum cer tradiția și ceremonialul ortodox.

 

Toți cei prezenți au primit câte un exemplar din CERTITUDINEA, cu ultimul articol scris de Constantin Cojocaru: „REZERVA DE AUR A ROMÂNIEI - Rechizitoriul unei infracţiuni de înaltă trădare şi de subminare a economiei naţionale”...

 

Pomana de după înmormântare a avut loc la casa părintească a lui Constantin Cojocaru, în care locuiește acum fratele său Zaharia. Au fost, de fapt, două pomeni, una înainte și alta după, așa cum se obișnuiește în zonă...

 

Se zice că nimeni nu e de neînlocuit. Nu-i adevărat! Constantin Cojocaru ESTE de neînlocuit! Ceea ce a început el în și pentru România nu poate fi nici înlocuit, nici confiscat, ci doar continuat. Dar cine să continue „Legea Cojocaru” și „Constituția Cetățenilor”? Este, desigur, o întrebare retorică și fără rost, căci răspunsul e unul singur: NIMENI!

 

Rămân cărțile lui care îl vor fixa definitiv în istorie, o dată cu nevrednicia noastră de a-i fi fost contemporani și de a-l fi desconsiderat din motive diverse.

 

Sper, ca o deznădăjduită compensație pentru strigătul în pustiu al lui Constantin Cojocaru, că a trebuit să moară el, ca să capete viață ceea ce a propovăduit ca economist vizionar. Și poate că (sper!) abia acum o să constatăm valoarea, importanța și viabilitatea celor scrise și demonstrate de Constantin Cojocaru în legătură cu soarta și șansa României.

 

Poate că moartea lui nu este decât o ilustrarea - amară, pe de o parte, providențială pe de alta - a principiului biblic al secerișului: „Dacă bobul de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă” (Ioan 12.24).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ÎN LOC DE POST SCRIPTUM...

 

Cândva... Constantin Cojocaru și soția sa, Elizet, în fața casei părintești din Beciu

 

Afisari: 4487
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Costel Cornea (Mar, Wed 20, 2019 / 23:13)
Dumnezeu să-l odihnească, în Pace !
Sunt fericit, pentru că am avut privilegiul de a fi camarad de luptă, timp de 9 ani de zile, cu acest eroul național și de a scrie istorie, împreună.
Doamne ajută !
Nume: ioana... (Mar, Thu 21, 2019 / 19:31)
Undeva...cândva...bobul de grâu nu știa nimic despre pământ...acum pământul nu știe nimic despre seceriș...doar un gând ...prăbușit de-atâta durere și singurătate ...uită... Cerul...înalt...din ce în ce mai înalt...
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci
Ciprian Chirvasiu

Colaboratori

Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Cătălin Berenghi, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter